Drumurile noastre

A fost să particip joi la o şedinţă – predominant tehnică – despre drumurile noastre. De bună seamă că nu toate. Ar fi şi prea mult, întrucât în materie, mai cu seamă în ce priveşte lungimea reţelei, dar cred că măcar în parte şi în ce priveşte calitatea întreţinerii, stăm mai bine decât majoritatea regiunilor ţării. Moştenire de epocă austriacă, şi când e vorba de calitate, schimbări vizibile în bine (fapt care însă nu e de absolutizat!) din ultimii ani.

Nu toate, doar unele: cele noi. Preconizate şi aflate în fază de stabilire a traseului. Tocmai de aceea rândurile de faţă şi tocmai de aceea nevoia de a preciza că această ocazie mi-a oferit două ceasuri de convieţuire cu impresia acută de SF. Sau măcar cu ficţiunea simplă – mai ales că adunarea s-a consumat în sala de spectacol a Teatrului.

E uşor – nu? – să-ţi entuziasmezi fraza (ceea ce va pune veşnic întrebarea dacă se poate face în condiţii de onestitate) şi să devii, eventual, agent de influenţă publică: lucruri care depăşesc închipuirea, aşteptările, incredibile, care sfidează limitele, care pun în evidenţă puterile civilizaţiei, ale omului… Sunt destul de familiarizat profesional cu temele şi cu facerile de atare factură. Dar nu am, în acelaşi timp, motiv suficient de temeinic, chiar dacă faptul poate părea naiv, să ascund că deşi mi se întâmplă asta deja de câţiva ani, ba încă şi cu o anume frecvenţă, sentimentul entuziast al întâlnirii nemijlocite cu un anume incredibil şi cu o anume măreţie a lucrurilor de care vorbeam îl trăiesc aproape de fiecare dată când străbat porţiunea de centură a Sucevei din zona de traversare a apei Sucevei. Şi cred că ceva asemănător îmi procură şi centura Rădăuţilor.

Probabil că este vorba de un conţinut sufletesc pe care îl procură nu propriu-zis impactul cu o realitate în sine, ci o străpungere imprevizibilă, dar de mare şi bun efect, în statornicia impregnată de obişnuinţă şi de nevoia de neschimbare veşnică lucrurilor din raiul familiarităţii.

La şedinţa în cauză, în discuţie s-au aflat (cu bogată şi serioasă şi responsabilă exprimare de îndoieli, de temeri şi de nevoie de lămuruiri şi de asigurări…) cele două mari drumuri care se spune că vor traversa Bucovina şi se vor intersecta în marginea Sucevei: cel care deschide un culoar rapid în interiorul ţării, pentru a lega Siretul de Capitală, şi cel care, tot culoar şi tot rapid, e menit să asigure o trecere înlesnită a munţilor dinspre Suceava spre Ardeal. Conjudeţenii noştri interesaţi în chestiune ar trebui să-şi imagineze o autostradă (sau o şosea rapidă – foarte accesorizată modern, în oricare variantă s-ar realiza) care preia traficul dintr-un nod aflat între oraşul Siret şi Vama Siret, face un arc larg în jurul Siretului spre Rădăuţi, intersectează apoi E85 şi trece spre Calafindeşti, mereu printre localităţi, prin extarvilan, ca să intersecteze din nou E85 în zona de desprindere a soselei spre Milişăuţi şi Rădăuţi şi vine spre Suceava paralel cu E85, pe care îl intersectează din nou în zona de întâlnire cu centura actuală şi apucă spre Adâncata, devenind, pe această latură, o centură a Sucevei până când se depărtează definitiv spre Liteni ca să ducă la Paşcani. Celălalt, aflat într-o etapă mai proaspătă de stabilire a traseului, ar urma să fie nu mai puţin necesar şi interesant.

Proiectele sunt spectaculoase, iar dacă şi când se vor realiza (pentru că îndreptăţirea scepticismului o susţine, între altele, oprirea modernizării lui E85 înainte de a se îndrepăta, la Roman, înspre noi – venind, în orice înţeles, tot de la Bucureşti!) vor da Bucovinei o faţă şi chiar o respiraţie nouă.

AUREL BUZINCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: