Ciprian Muscă (ASFOR):

Tăierile ilegale de păduri ar fi reduse şi mai mult dacă s-ar monta camere video

Noul sistem de monitorizare a lemnului SUMAL va îmbunătăţi activitatea în acest sector şi va reduce tăierile ilegale, însă transparenţa ar creşte şi mai mult dacă s-ar adăuga un sistem de monitorizare video a celor trei rute principale de circulaţie a lemnului, a declarat Ciprian Muscă, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), într-un interviu acordat Agerpres.

Ciprian Muscă a precizat că în fiecare an statisticile oficiale arată că se taie ilegal în România 250.000 – 300.000 mc, însă, neoficial, cantitatea este mult mai mare.

Totodată, ASFOR are în plan derularea unui proiect prin care toate produsele din lemn provenit din pădurile ţării să fie marcate ca fiind lemn românesc, aceasta deoarece România este singura ţară din Europa unde pădurile mai sunt naturale, iar lemnul este de foarte bună calitate.

De asemenea, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor, ASFOR urmăreşte schimbarea legislaţiei din domeniul construcţiilor, astfel încât să fie permisă ridicarea unor clădiri înalte din lemn.

– Să începem cu o întrebare pe care multă lume o are: cât lemn se taie ilegal în România?

 – Anual, structurile din cadrul ocoalelor silvice, din cadrul gărzilor forestiere, din Poliţia Română şi din Jandarmeria Română raportează un volum de lemn tăiat ilegal undeva la 250.000 – 300.000 mc. Acestea sunt volumele de lemn tăiate ilegal care sunt raportate oficial şi constatate oficial de instituţiile abilitate ale statului român.

– Şi neoficial?

– Neoficial, depinde ce înţelegem prin tăieri ilegale. Legislaţia din România este atât de complexă încât simplul fapt că dumneavoastră mergeţi în grădină şi tăiaţi un salcâm este o tăiere ilegală. Noi, ca să reuşim să înţelegem ce înseamnă legal sau ilegal, trebuie să ne uităm cu atenţie la legislaţie. Simplul fapt că ţi-ai igienizat păşunea fără un act de punere în valoare este ilegal, chiar dacă este proprietatea ta.

– Şi este normal aşa?

– Nu este normal, pentru că, dacă ne uităm strict la structura de proprietate în România, 50% din pădurile din România sunt în proprietate privată. Avem aproape un milion de proprietari şi aproape un milion de proprietăţi mici. Dacă ne uităm la aceste mici proprietăţi, fiecare om îşi ia lemn din pădure şi, de multe ori, îşi ia fără forme legale. Vom constata că în fiecare an pleacă din aceste mici proprietăţi cam un milion de metri cubi de lemn care merg în special pentru foc.

Şi mai avem problemele clasice cu acele tăieri ilegale care apar în fond forestier, făcute fie de personal silvic, fie de companii împreună cu personalul silvic. Este un fenomen pe care nu îl putem nega, dar trebuie să vedem dimensiunea lui reală.

– Ce se întâmplă în alte ţări care au păduri?

 – Să ne întoarcem înapoi la partea de proprietate privată. În general, proprietarii au o serie de obligaţii în ceea ce priveşte menţinerea pădurii. În România, chiar dacă eşti proprietar, statul impune un set de reguli: cât ai voie să recoltezi şi când, eşti obligat la administrarea pădurii, ceea ce nu este în toate statele. Şi atunci toate aceste obligaţii te duc la ideea că nu este atât de rentabil să fii proprietar de pădure.

În ceea ce priveşte pădurile statului, în Europa lucrurile sunt un pic mai stricte, iar în România mai apar sincope în administrare.

– Ce putem face să îmbunătăţim lucrurile?

 – În primul rând, este o problemă de imagine. Dacă o să luaţi revista presei pe această parte de silvicultură, din 10 ştiri, 9 sunt despre tăieri ilegale. Dacă le luăm pe cele 9 şi le disecăm, vedem aşa: marea majoritate sunt comunicate de presă ale Poliţiei Române, unde la un control la trecerea de pietoni am depistat 2 mc tăiaţi ilegal sau zeci de metri cubi tăiaţi ilegal şi, când te uiţi mai bine, sunt 57 mc. Se induce ideea cât de mult se taie ilegal în România.

Aşadar, trebuie să lucrăm foarte mult la această parte de imagine. Iar statul să-şi ia în serios rolul de control şi să dea amenzi unde e cazul, iar cei care au greşit să nu mai lucreze în sector.

Noi, la Asociaţia Forestierilor, avem această comisie de atestare, prin care oferim drept de practică operatorilor economici care fac exploatare forestieră şi retragem atestatele acolo unde vine un raport de tăieri ilegale de la Garda Forestieră. Noi aplicăm sancţiuni operatorilor economici şi trei ani de zile nu mai intră în pădure. Deci dacă toate instituţiile statului fac curăţenie, nu vom mai avea astfel de probleme.

– Ce spuneţi de noul sistem de urmărire a lemnului, SUMAL?

– Este un subiect la zi pentru că are termen de implementare 30 ianuarie, deci practic de la 1 februarie vom folosi noul SUMAL. Noi, ca asociaţie, ne-am implicat în sensul că am lucrat cu cei de la minister şi cu cei de la STS într-un grup de lucru pentru testarea şi transmiterea de feedback pe soft. Chiar joia trecută am avut o zi de testare a sistemului.

Aşa cum am transmis oficial ministerului şi vom transmite în continuare oficial, ne dorim acest sistem, este un sistem care va uşura munca operatorilor economici, va ordona activitatea noastră şi, de asemenea, va oferi o transparenţă mai mare.

– Ce efecte credeţi că va avea implementarea noului sistem?

 – Sistemul Wood Tracking implementat anterior, în 2016, a redus cu 30% tăierile ilegale, iar noul sistem va mai adăuga câteva procente.

În schimb, ceea ce ne dorim noi este ca, începând cu 1 februarie, să trecem etapizat de la un sistem la altul, să avem o perioadă măcar de 60 de zile de învăţare. Pentru că la nivelul României sunt în jur de 4.200 de operatori economici în acest sector şi 600 de ocoale silvice. Este vorba de circa 10.000 de oameni care vor trebui să înveţe să folosească acest sistem, mult diferit faţă de ceea ce folosim noi acum.

O firmă de exploatare se află în capătul văii. Până aude cel din capătul văii că a apărut noul SUMAL, s-ar putea să mai treacă vreo lună. Noi avem şi marele dezavantaj că oamenii nu sunt foarte receptivi. Ca să ajungă o informaţie la ei trebuie să faci şedinţă, altfel nu ai nicio şansă.

Spre exemplu, în 2016, când s-a implementat sistemul Wood Tracking pe dispozitiv mobil, a durat şi trei luni până au aflat toţi de el, deci încă erau unii care efectiv nu auziseră că s-a schimbat sistemul. Aşa şi acum, este nevoie de 30-60 de zile în care să folosim sistemul şi să-l învăţăm, să facem şedinţe în care efectiv să arătăm pe ce buton să apese şi unde să facă fotografie. Aşadar, recomandarea noastră este să avem o intrare etapizată de la un sistem la altul. Adică să continuăm pe sistemul unu ce am început acolo şi ce începem noi să începem pe noul sistem.

Acum vedem dacă şi sistemul este pregătit, pentru că avem exemplul sistemului de la vaccinare. În primele luni, până trece de stresul utilizării, mai pică, mai cade. Problema este că dacă la noi acest sistem cade într-o zi, practic blochezi nişte milioane de euro şi practic nu ne permitem lucrul acesta. De-asta credem noi că este nevoie să treacă o perioadă de testare atentă pentru a reuşi să ne asigurăm că într-adevăr funcţionează cum trebuie.

– Ce este de fapt, o aplicaţie?

– Da, este o aplicaţie în care ce putem face noi este să adăugăm un aviz, vedem avizele proprii, preluăm un aviz. În momentul în care începem un transport, apăsăm adăugare aviz, completăm toată lista, ajungem la final, avizul are coordonate, are cantităţi, avem volume, iar pe toată durata transportului telefonul trebuie să stea pornit şi ia urma transportului. Noi putem vedea: a plecat din depozitul A până în depozitul B, pe unde a mers din pădure în depozitul B, deci putem corela dacă lemnul care a ajuns în depozitul B provine din pădure sau din depozitul A.

– Ce aduce în plus faţă de sistemul care era până acum?

 – Sistemul care era până acum a fost un apendice al unui sistem din 2008. În 2016 s-a creat acel sistem care nu făcea altceva decât să ţină o evidenţă electronică a ceea ce oricum ţinea şi sistemul din 2008. Deci eu în 2008 doar raportam transporturile, iar în 2016 am obţinut codul unic. Problema este că sistemul din 2016 dădea mari erori şi chiar erau situaţii hilare cu lemn din România care apărea în Statele Unite, Canada. Sau am mai avut o situaţie amuzantă când, în cazul unui operator economic, toate codurile erau din mijlocul Dunării şi venise poliţia la el.

Problema era că toată această situaţie aberantă era sancţionată cu amendă şi confiscarea materialului lemnos şi apărea în statistica privind tăierile ilegale, undeva la 40.000 mc proveneau din confiscări ca urmare a erorilor de localizare a dispozitivului.

Aşadar, faţă de sistemul vechi, sistemul nou nu mai are aceste erori, închide complet sistemul. Sistemul nou pleacă din pădure, de unde s-a făcut marcarea, până în depozit. Sistemul vechi nu pleca de la pădure, doar urmărea ce era în depozit. Acum avem fluxul complet. În plus, având dispozitivul pe mijlocul de transport, vezi şi traseul lemnului.

Este un sistem de trasabilitate complet, unic în Europa şi în lume. Nu mai există niciun stat în lume care să aibă acest sistem de trasabilitate complet.

– Ce ar mai trebui făcut în plus, totuşi?

– Ar trebui adăugat la acest sistem un sistem de monitorizare video a principalelor puncte de circulaţie a lemnului la ieşirea din pădure şi pe nodurile principale. Pentru că sunt trei drumuri pe care circulă aproape un milion de metri cubi, aproape tot lemnul. Montând un sistem de supraveghere video cu camere, tu supraveghezi un milion de metri cu trei camere.

Sistemul SUMAL, dublat cu un sistem de camere video, dublat cu un sistem de măsurare electronică a lemnului, pentru că noi acum măsurăm piesă cu piesă cu clupa. Sunt sisteme electronice care, prin fotografiere, oferă volumul. Plus un program la pădure. Noi am solicitat acest lucru şi sunt ocoale private care interzic încărcarea lemnului pe timp de noapte în pădure. Toate acestea dacă ar fi corelate este clar că ar aduce mai multă linişte în sectorul silvic. (Va urma)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: