21 noiembrie – Hramul breslei cizmarilor, „Ovidenia”, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iţcanii Vechi„Predoslovie”

Suceava a fost binecuvântată de istorie cu o salbă bogată de aşezăminte bisericeşti – adevărate sanctuare de credinţă, artă şi spiritualitate. Deşi la origini reprezintă unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale medieval, fiind contemporan cu momentul întemeierii Moldovei, după cum afirma regretatul istoric şi prof. universitar Mihai Lazăr, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iţcanii Vechi nu a beneficiat de o atenţie pe măsură din partea cercetătorilor. De vină sunt probabil lipsa izvoarelor istorice scrise, mai ales, dar şi starea de relativă izolare şi decădere a locaşului, decăzut treptat de la rangul de mănăstire până la cel de modestă biserică a unei filii parohiale. Aceste impedimente au fost surmontate de preotul profesor Ioan Nistoroaia, fost paroh al bisericii, actualmente preot pensionar, slujitor înbisericit al locaşului monument istoric amintit. Prea cucernicia sa ne-a furnizat informaţii preţioase despre Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iţcanii Vechi, Suceava. Perioada în care vrednicul slujitor a fost paroh al bisericii a fost extrem de fructuoasă. Prin efort propriu, susţinut împreună cu preoţii slujitori Dinu Costiuc, Iustin Nistoroaia, Teodor Mera şi Tiberiu Costiuc, cu sprijinul autorităţilor publice, al enoriaşilor, al sponsorilor, al specialiştilor (arhitecţi şi pictori) şi nu în ultimul rând al breslei cizmarilor, acest sfânt locaş rămas mult timp în uitare a renăscut în chip fericit. În locul bisericii părăginite, înconjurate de boscheţi cu poteci povârnite, presărate cu gropi, ne întâmpină astăzi un monument complet restaurat, racordat la toate utilităţile. Aşezământul este susţinut şi frecventat de credincioşi ataşaţi trup şi suflet parohiei şi slujitorilor săi.

 Monografia „Biserica Adormirea Maicii Domnului Iţcanii Vechi”

Preocupările pr. Ioan Nistoroaia („părintele Ionică”) de a întocmi o monografie a Bisericii „Adormirii Maicii Domnului” s-au născut odată cu stabilirea sfinţiei sale în parohia Iţcanii Vechi. Conform studiilor realizate de pr. Ioan Nistoroaia, cea mai veche mărturie despre primul întemeietor al acestei biserici (cel mai probabil din lemn de stejar), o găsim într-un document din 3 iunie 1374. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Austriac, Mănăstirea Iţcanii Vechi a fost desfiinţată, ca multele altele din zonă, devenind parohie. Sfântul locaş a fost restaurat între anii 1988 – 1994, respectându-se reperele originale. Şef de proiect a fost cunoscutul arhitect V. Polizu din Bucureşti, iar lider al arheologilor a fost profesorul universitar Mircea D. Matei. Au existat voci ale sistemului, înainte de 1989, care au pledat pentru demolarea bisericii. Construirea serpentinelor din zonă şi lucrările de consolidare şi drenare a terenului au salvat monumentul.

Istoria breslei cizmarilor şi relaţiile ei cu biserica din Iţcanii Vechi

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din strada Nicolae Labiş (vechea Sf. Maria), are trei hramuri: la 15 august – hramul propriu-zis al bisericii, apoi, la 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, iar la 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, hramul breslei cizmarilor.

În fiecare an, în ziua de 21 noiembrie, vechea breaslă a cizmarilor din Suceava îşi serbează hramul la această frumoasă biserică, făcând diptice de pomenire în cadrul unei inedite procesiuni din care nu lipsesc steagul breslei, o lumânare veche de peste 213 ani şi cartea cu pomelnicul tuturor celor vii şi decedaţi. Părintele Ioan Nistoroaia ne spune că în 1803 existau în Suceava mai multe bresle (olarii, cojocarii, zidarii, cizmarii), cei din urmă formând deja o breaslă independentă.

Steagul şi catastiful cizmarilor din breasla Ovidenia

Din 1803, cizmarii îşi confecţionează un nou steag profesional (cel vechi fiind la Muzeul Bucovinei) şi îşi aleg locaş de reculegere Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Cizmarii erau bine organizaţi, subliniază părintele Ionică, aveau un program de întâlniri, petreceri, se distrau, făceau excursii, organizau picnicuri. Luau cu ei corişti de la biserici care-i întreţineau cu cântări religioase şi numai. Erau de asemenea interesaţi de cultură, fiind abonaţi la „Glasul Bucovinei”. În 1923, breasla se aşază sub nevoile vremii, primind denumirea de „însoţirea cizmarilor români” Suceava, prilej cu care se adaugă la steagul breslei două eşarfe. Pe o eşarfă au scris noua denumire a breslei, iar pe cealaltă au scris textul: „Domnul să binecuvânteze meseria onestă”. Steagul trebuia păstrat la biserica unde îşi are patronul, respectiv Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

În timp, breasla cizmarilor a pregătit ucenici (ca un fel de şcoală profesională de 3 ani), fiecare an urcând în trepte – ucenic, calfă, maistru. Comuniştii au interzis întrunirile de orice fel şi pelerinajele. Astfel, în 1975 steagul breslei cizmarilor este predat la Muzeul Judeţean de Istorie. „Fiara roşie” a creat în schimb cooperative meşteşugăreşti unde au fost cooptaţi toţi meseriaşii particulari. Totuşi, credinţa face ca această breaslă să-şi păstreze numele de „Ovidenia”. În fiecare an, meseriaşii cizmari din Suceava fac pomenirea înaintaşilor decedaţi, în semn de recunoştinţă pioasă pentru cei care au fost vrednici şi iscusiţi maeştri ai breslei cizmarilor.

În 1983, breasla cizmarilor confecţionează un alt steag, purtând pe o parte icoana Ovidenia, iar pe cealaltă cea cu Sf. Gheorghe omorând balaurul, în semn, de această dată, al convingerii că vor birui şi ei şi că vor putea bate cuie şi în pielea „păgânului”, care nu vrea să le recunoască drepturile. S-a realizat şi o carte de aur, pentru că „de aur le-au fost şi mâinile”, spre pomenirea lor şi a urmaşilor. Făclia care datează din 1803 avea atunci 1,8 metri; astăzi are doar 80 de centimetri. La începutul anilor ’70, breasla avea 500 de membri, în anul 2000, doar 100 de membri, la finele anului 2010 doar 50-60 de familii, pentru ca în prezent să numere maxim 25-30 de familii. Aflăm de la părintele că la Vicov s-ar fi înfiinţat, după 1990, o aripă a breslei cizmarilor şi încă una la Sibiu.

„Catastiful frăţiei” breslelor blănarilor şi cojocarilor din Suceava, într-o versiune refăcută la 1673, prezintă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu.

Mulţumim părintelui Ioan Nistoroaia pentru preţioasele informaţii cuprinse în monografia „Biserica Adormirea Maicii Domnului” Iţcanii Vechi!

LUCIAN DIMITRIU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: