PSD Suceava 2020

Restaurantul „Naţional” din Suceava se va redeschide anul viitor

La vremea când am început să fiu interesată de terase şi restaurante era la modă să te înghesui pe cea de la „Arcaşul”. Acolo densitatea de muşterii pe metrul pătrat era impresionantă şi faptul în sine, de a te afla pe micuţa terasă din laterala restaurantului, chiar şi pe scările acestuia, era o satisfacţie. Şi un semn că faci parte dintr-un grup „cool”, cum ar spune tinerii de astăzi, adică mişto, cum spuneam noi atunci.

Pe terasa de la „Naţional” mergea un altfel de client, cel îmbrăcat mai elegant, ori perechi care îşi doreau linişte, ori familii ce ştiau bine ce fel de mâncare se pregăteşte acolo. Pe scurt, lumea bună mergea acolo. Înăuntru mi se părea prea întunecos şi aerul uneori prea greu de respirat, dar mâncarea era bună. Ciorba lor de burtă era celebră, deşi mirosea într-un fel ce nu stârnea pofta, după cum îşi aminteşte un prieten, dar se pare că tocmai asta o făcea să fie unică. Grătarul, însă, bun mai era, doamne! Ce mai, umbla vorba că se mănâncă bine, am şi verificat asta, era adevărat.

Conacul familiei Prunkul – Teliman, clădire monument istoric

Spre istoricul clădirii m-am uitat mai atent după ce în redacţia ziarului „Crai nou” a poposit, prin 1991 sau 1992, unul dintre urmaşii familiei Prunkul – Teliman, ce a deţinut odinioară vechiul conac, fluturând hârtii şi invocând un drept de proprietate asupra ei.

Construcţia din centrul municipiului a fost o casă privată, intrată la începutul secolului 20 în posesia familiei de moşieri armeni Prunkul – Teliman. Imediat după război a fost cumpărată de o asociaţie a cadrelor didactice din Suceava, devenind „Casa Institutorului”. Din alte surse se înţelege taman pe dos, că moşierii ar fi cumpărat-o de la slujitorii şcolii şi că din acest motiv moştenitorul ar fi umblat să o recupereze de la statul român.

Naţionalizată în 1948, clădirea a fost folosită de cooperaţia meşteşugărească, fiind, printre altele, până în anul 1960, „Casa de oaspeţi” a primăriei, şi până în 1966, „Casa Pionierului”, an în care a fost transformată în restaurantul „Naţional”.

Istorie prezentă

Omul de afaceri sucevean Radu Kirstiuk, cel care a cumpărat-o în 1992, a amenajat în interiorul său birouri, încercând, în acelaşi timp, după cum umbla vorba prin oraş, s-o scoată de pe lista monumentelor istorice, la care s-a opus atunci comisia naţională a monumentelor, ea fiind înscrisă în lista monumentelor încă din anul 1955.

Terasele „Giovanni”, apoi „Del’iri” care au funcţionat acolo au mascat construcţia neterminată, cea din urmă fiind demolată în februarie 2016, după tragedia de la „Colectiv”, după ce s-a constatat că nu corespundea noilor norme de autorizare privind protecţia la incendii, construcţia revenind la stadiul din 2009.

În 2017, proprietarul clădirii a încercat o colaborare cu cei doi asociaţi ai restaurantului „Centru Vechi”, Cristi Ioniţă şi Tudor Hotnogu, pe 1 mai 2017 fiind anunţată marea redeschidere. Cum însă nu au putut face faţă cheltuielilor, fostul restaurant „Naţional” a fost scos la vânzare, preţul cerut de proprietar pentru clădirea de 3120 mp şi terenul aferent de 1781 mp fiind de 1,9 milioane de euro.

Georgiana şi Răzvan Florea, noii proprietari

Am scris toată povestea aceasta pentru rândurile acestea din urmă: fostul „Naţional” a fost, de curând, vândut, iar în zonă se simte şi se aude prezenţa muncitorilor.

Nu se cunoaşte suma plătită de noii proprietari, Georgiana şi Răzvan Florea, şi, la o adică, nu este problema noastră. Cert este că şi-au manifestat speranţa că vor termina lucrările până anul viitor, în vară, şi că vor reuşi să ducă la bun sfârşit toate planurile legate de această construcţie. Înăuntru va fi amenajat un restaurant tip bar, platforma exterioară va găzdui şi un spaţiu de joacă pentru copii, la etaj şi la mansardă se vor amenaja săli de conferinţă şi birouri de lux.

Provenind dintr-o familie care a demonstrat că ştie ce înseamnă excelenţa în industria ospitalităţii, noii proprietari vor scrie, ne dorim şi îşi doresc, pagini noi în istoria acestei clădiri. Tânăr antreprenor, Georgiana Florea admite că, pe lângă abordarea rece, a cifrelor, a gândit şi cu sufletul această poveste. Îşi doreşte ca, împreună cu soţul său, să demonstreze că poate face ceva frumos şi util pentru oraşul mamei şi al tatălui său şi să îşi lege numele de o poveste de succes.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: