„Ferma de Artă” de la Liteni

Experimente de arhitectură şi împrietenirea ruralului cu urbanul

Tot aici, în perioada workshopului, studenţi, arhitecţi şi meşteri ai satului au confecţionat chirpici, au ridicat un spaţiu care pune în valoare fântâna, s-a lucrat ceramică, creşterea infrastructurii în acest al doilea spaţiu devenind prilej de întâlnire interdisciplinară în lumea artelor (arhitecţi, artişti plastici), motor formativ (pentru studenţi şi săteni deopotrivă), de experiment, de expresie şi dezvoltare culturală.

„Noi căutam un loc pentru experimente de arhitectură şi pentru a învăţa ce înseamnă arhitectura şi drumul de la schiţă la realitate. Noi, ca arhitecţi, lucrăm foarte mult abstract în facultate şi nu înţelegem foarte clar anumite lucruri, iar când ieşim din şcoală dăm peste o nouă realitate şi trebuie să compensăm această carenţă. Căutăm mereu noi teritorii de explorare şi oameni deschişi către aceste aventuri, dar nu este foarte uşor să îi găseşti. Iar dacă îi găseşti, sunt în zona asta de artă, arhitectură. Noi, de exemplu, după ce am făcut primul exerciţiu mai pragmatic de zidărie, am înţeles foarte multe despre proiectele de zidărie pe care doar le desenăm şi nu le executăm.

Al doilea lucru care ne-a adus aici a fost o observaţie pe care am avut-o: mediul rural şi mediul urban sunt două realităţi care, cumva, se ating fără să se intersecteze cu adevărat. Încercăm să scurgem cât mai mult dintr-un loc în celălalt şi să luăm ce e mai important din ele şi să le împrietenim.

Ne propunem să punem umărul şi la ceea ce s-ar putea numi şcoala satului. Asta înseamnă să facem ateliere cu copii din sat, teatru de umbre, pictură, desen, lecţii despre icoane, despre pristolnice. Sunt atâtea lucruri absolut fabuloase care te formează ca om, indiferent de drumul pe care îl alegi mai departe în viaţă.

Un al treilea lucru pe care ni l-am propus prin acest proiect, consecinţă şi a altor proiecte, este lansarea unei publicaţii. Prin prima publicaţie de artă în mediul rural încercăm să vorbim despre artă unui public divers” ne-a spus arhitecta Alexandra Mihailciuc.

Expoziţii de artă contemporană la Moara

Partea a doua a evenimentului, vernisajul expoziţiei „Culorile trecutului”, s-a derulat la în gospodăria ţărănească a familiei Marian şi Victoria Zidaru, transformată într-un templu destinat artei.

„Aşteptăm această zi de şapte – opt ani, nu suntem complet gata, dar suntem vizitabili. Ferma de artă se deschide cu Proiectul Sculptură – Arhitectură – Agricultură şi cu o expoziţie despre satul Liteni.

Acest loc a apărut de la sine, datorită mamei Victoriei, doamna Ionescu, care a ţinut morţiş ca acest pământ să nu se împartă, să îl ţină întreg până în ziua în care am revenit acasă şi am început să ne ocupăm de anumite reparaţii care erau absolute necesare. Văzând că locul devine din ce în ce mai interesant şi noi ne ataşăm din ce în ce mai mult de acest spaţiu, ne-am gândit că primul pas ar fi o rezidenţă pentru artişti” a spus gazda evenimentului, Marian Zidaru.

De la forma artistică pură, ce populează spaţiul, trecând prin tehnicile specifice lemnului, capacitatea expresivă a sculptorului Marian Zidaru este predată arhitecţilor, care infuzează propriul meşteşug cu un adaos de semnificaţie. Întâlnirea celor două profesii naşte o abordare specifică a materiei, numită „sculptură-arhitectură”, utilitară şi expresivă deopotrivă, arhaică prin tehnică şi contemporană prin filtrul critic al protagoniştilor, un parcurs ce poate naşte soluţii la relativul impas vizibil astăzi atât în arhitectură şi arte plastice, cât şi în sfera meşteşugurilor tradiţionale din România.

„Galeria pe care tocmai am deschis-o prin vernisajul expoziţiei dedicate satului Moara este destinată expoziţiilor temporare de artă contemporană, în special, şi, nu în ultimul rând, artiştilor din Suceava. Sperăm ca întreg spaţiul să fie sub tutela Muzeului de Artă Recentă din Bucureşti, pe scurt Muzeul Mare. Avem discuţii în acest sens cu patronul muzeului, Roger Akoury, şi directorul muzeului, Erwin Kessler, care a vizitat locul acesta şi au afirmat că este o idee foarte bună pentru artiştii străini care vin în rezidenţă la Muzeul Mare să facă şi un popas în Bucovina, fiind zona cea mai interesantă din România, unde se amestecă sacrul cu profanul, tradiţia cu modernismul, toate într-o măsură foarte echilibrată” a precizat Marian Zidaru.

Şi graficianul Mihai Pînzaru-PIM a apreciat că Ferma de Artă este un loc destinat creaţiei şi punerea la dispoziţie a acestui spaţiu expoziţional artiştilor suceveni va reuşi să adune comunitatea celor interesaţi de domeniul artei.

Grajdul pentru animale a devenit atelierul unui mare artist

Întreaga locuinţă, dar şi anexele au fost transformate în spaţii expoziţionale, cu lucrări care au legătură cu spaţiul din care provin cei doi creatori de frumos, Marian şi Victoria Zidaru, lucrări care îmbină meseria lor cu trăirea unei vieţi religioase, dar şi opere de artă care îmbină tehnica modernă, abstractul, cu meşteşugul ţărănesc sculptural sau pe suport textil. Este un loc pe care l-a moştenit Victoria de la părinţi, plin de frumuseţe, echilibru şi armonie, pus la dispoziţia artiştilor şi arhitecţilor, fie că este vorba de nume consacrate sau studenţi. Toate spaţiile sunt pline de lucrări, vechea şură a devenit atelierul de lucru al domnului Marian Zidaru, iar atelierul doamnei Victoria Zidaru te întâmpină cu mirosul pânzei de in şi cânepă ţesută manual de gospodinele din sat.

„A fost primul loc în care am înfipt ţăruşul când am venit. Aici era căsuţa animalelor şi în rest era fân. Sunt lucrări din diverse perioade, cele mai multe din anii ’90, dar şi una din 1983. Cobiliţa suspendată pe tavan este de la o mătuşă, este originală, am scris «CER»”. Aşa începe sculptorul Marian Zidaru povestea atelierului şi a celorlalte cinci spaţii expoziţionale, numite magazii, cel mai recent fiind cel în care a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie a comunităţii din Liteni, un amfiteatru la care, pentru a nu fi invaziv în natură, s-a coborât pardoseala şi zona în care se poate sta, existând astfel legătura cu natura. (Va urma)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: