Povestea unei bijuterii arhitecturale: Cazinoul din Vatra Dornei

Una dintre cele mai frumoase clădiri din România se află în Vatra Dornei. Este vorba despre cazinoul din acest oraș, cunoscut și sub denumirea de “Cazinoul Băilor”.

Construit între 1896 și 1898, cazinoul din Vatra Dornei este un monument istoric care în acest moment se află în plin de proces de restaurare, urmând a fi transformat în muzeu după ce va fi gata. Chiar dacă nu va mai servi scopul său original, acela de a fi un cazino luxuriant, clădirea din Vatra Dornei își va recăpăta farmecul de altădată.

Povestea cazinoului din Vatra Dornei, cel mai vechi din România, a început datorită lui Vasile Deac, fost primar al urbei între 1875 și 1902. Acesta a simțit nevoia unui cazinou în zonă, mai ales că Vatra Dornei avea un potențial turistic enorm încă din acele vremuri.

Astfel, el a decis să meargă în audiență la împăratul Franz Joseph al Austriei și l-a convins că un cazinou ar atrage și mai mulți bani în zonă. Turiștii veneau oricum la băi, astfel că prezența unui cazinou ar fi reprezentat un mijloc în plus de distracție și relaxare. In plus, este deja dovedit apetitul romanilor pentru jocuri: in Romania sunt peste 20 de cazinouri online licentiate si legale.

Franz Joseph a fost încântat de planul lui Vasile Deac și a sprijinit financiar construcția. Aceasta nu ar fi fost însă posibilă și fară sprijinul oamenilor locului, care au făcut chetă publică, dar și printr-un împrumut la o bancă din Viena.

Cu banii necesari construcției acontați, lucrările au putut să înceapă astfel în 1896. Arhitect a fost austriacul Peter Paul Brang, iar cazinoul a fost inaugurat oficial pe 10 iulie 1899. Acesta a avut ca sursă de inspirație cazinoul din localitatea germană Baden-Baden, unul dintre cele mai spectaculoase din Europa – având la bază note ale Renașterii germane, într-un stil eclectic.

În acele vremuri, cazinoul din Vatra Dornei era considerat o adevărată bijuterie, un loc în care toți oamenii cu ștaif trebuiau să ajungă. Nu e deloc surprinzător că trenuri pline aduceau turiștii la Vatra Dornei pentru a merge la băi și apoi la distracția de la cazinou. În plus, și personalitățile din acele vremuri se înghesuiau să ajungă aici. Și nu ne referim doar la Franz Joseph și arhiducele Franz Feerdinand, ci și la Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Au fost așadar ani de glorie pentru cazinoul din Vatra Dornei, care profita și de faptul că se afla într-una dintre cele mai frumoase zone din România. O zonă mirifică, în care peisajele superbe se contopeau cu căldura oamenilor primitori din Bucovina.

Din anul 1918 însă, cazinoul a intrat în proprietatea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe care Austria a trebuit să ni le plătească. Dar decăderea cazinoului din Vatra Dornei a început câteva decenii mai târziu, în timpul celui de-Al  Doilea Război Mondial. Astfel, mai întâi acesta a fost folosit de armata germană în scopuri militare. Pe fondul retragerii trupelor naziste, cazinoul a suferit distrugeri importante.

Astfel, în anul 1945, cazinoul a intrat într-un proces de restaurare. Totuși, venirea regimului comunist în România a făcut ca superba clădire din Vatra Dornei să fie naționalizată și transformată într-un club muncitoresc în care aveau loc întâlniri sindicale, ședințe de partid și campionate naționale de șah.

Venirea Revoluției a prins cazinoul din Vatra Dornei într-un moment neprielnic. Cu doi ani înainte, Nicolae Ceaușescu dăduse ordin pentru resaturarea cazinoului, dar lucrările se mișcau destul de greoi. Iar venirea Revoluției a făcut ca acest cazinou să rămână într-o stare de degradare, iar multe bunuri, printre care candelabre, cristaluri și cazi de cupru, au fost furate.

Abia în 2017 a fost semnat un nou contract pentru restaurarea cazinoului, în valoare de 4.9 milioane de euro, suportat din fonduri europene. În cele din urmă, reconstrucția a început în 2018. În acest moment, lucrările sunt în toi și se așteaptă ca superba clădire să fie restaurată complet până la finalul anului 2021. De această dată nu va mai fi însă cazinou, ci muzeu, dar farmecul clădirii va fi același.

Print Friendly, PDF & Email

6 Comentarii

  1. Pot zice ca imi lipseste un cazino de aceasta avengura in Romania. Sunt un consumator de entertainment in cazinouri si gust acest divertisment in mod responsabil si fara excese. Pacat, pentru ca in vremuri de mult apuse, cand Romania avea conducatori, am avut aceste bijuterii.

  2. Cate lucruri interesante am aflat din articol! Chiar e o bijuterie!

  3. Ce istorie, ce minunății are România. Ar fi bine să fie și promovat mai mult turismul în partea aia de țară.

  4. Regret că în Crai nou se pot publica asemenea usurătăți precum acest articol cu atâta ușurință!
    Jocuri de noroc?…. Doamne!

  5. St. Râmbu says:

    Ar trebui sa faceți uz de condiția dvs. de ziar serios,chiar olecuță conservator,cum stă bine unei publicații pentru oameni maturi,să dați curs orgoliului de redută a seriozității publicistice ,ca să nu faceți concesii precum aceasta,adică publicarea unui penibil produs cazon,rezultat din colaționarea unor date și informații care se parazitează reciproc,unor gogomanii de Wikipedia dar și de propaganda neoprotestantă,mercantil-mafiotă…
    Fără multe alte arabescuri,veți ști că imobilul care include și clădirea cazinoului nu a fost obținut în 1918 cu titlu de „…despăgubiri de război…”,(!!??!!)nici nu avea cum să existe așa ceva, deoarece,pe de o parte, nici cazinoul și nici imobilul in sens larg,adică terenul și Băile Dorna,nu erau ale statului austriac, erau propietatea privata a Fondului Religionar,iar,pe de altă parte ,mecanismul invocat este totalmente fantezist,jenant,penibil și descalificant,prin insinuarea că Fondul Bisericesc al Bucovinei ar fi primit „în contul despăgubirilor de război” (nu vi se face părul măciucă,domnule Abutnăriței,când repetați,ca Trăsnea&Mogorogea pe hat,toate locurile comune care circulă ,autoparazitându-se,pe net?),deoarece Fondul Religionariu nu era și nici nu putea fi subiect de drept internațional public ca să primească „despăgubiri de război”,apoi n-ar strica să reveniți dvs. cu precizări,eventual cu o listă,că tot au fost 100 de ani de la Trianon,din care să rezulte ce alte „despăgubiri” ,ce alte mișmașuri a mai făcut Austria cu primăriile din fostul imperiu,mai ales cu cele din Bucovina?
    Este notoriu,chiar pentru cei care nu au o pregătire juridică la bază,că statele care includ teritorii noi,în urma unor conflicte incheiate sau nu cu tratate de pace consacrate in dreptul internațional public,prin unire (cum a fost cazul României,Cehoslovaciei,Jugoslaviei etc….) se subrogă în drepturile statului căruia au aparținut aceste teritorii cât privește zona imobiliara de drept public,proprietățile statului – clădiri oficiale,primării,tribunale,școli de stat ,alte stabilimente (de exemplu,hergheliile statului,cum a fost cazul in tot imperiul),cazarmi,spitale,clădiri guvernamentale,penitenciare,alte domenii ale statului… Nu este vorba despre confiscare ci de un procedeu licit,recunoscut ca atare și practicat ca urmare a consacrării in acte juridice de drept international public – așa,de exemplu,la Suceava se află in aceasta situație actuala clădire a Consiliului Județean (fosta Rathaus…) ,imobilul care adăpostește Muzeu Bucovinei,Palatul de Justiție… Pe scurt,regimul juridic la întregului stabiliment al Băilor Dorna,cel care a stat la baza retrocedării către Arhiepiscopia Sucevei și Radauților nu a fost unul improvizat,vreun hatâr de partid ,ci s-a bazat pe dreptul de proprietate incontestabil al Fondului Religionariu (numit,mai tarziu,Fondul Bisericesc al Bucovinei) dobândit printr-un act de vânzare cumpărare,un contract,care ,la art. 1, stipulează:

    ” … Fiscul cezaro-crăiesc vinde Fondului Religios greco-oriental bucovinean:
    a) Domeniul Câmpulung,care conform actului de hotărnicie Metzger din 19 iulie 1783 pag. 1730,există demult ca atare în Domeniul cameral Câmpulung de odinioară și respectiv proprietatea domeniului de stat situată pe teritoriul comunelor Câmpulung,sadova,Pojorâta,valea Putnei,Fundul Moldovei,Breaza,iacobeni,Ciocănești,Cârlibaba,Vatra Dornei,Dorna pe Djumalău,Dorna candreni și Poiana Stampei,precum și
    b) Domeniul de stat Jucica….
    ……. In această cumpărare sunt incluse și băile Vatra Dornei,aparținând de Câmpulung,izvorul cu apă minerală din Poiana Negri…
    http://prntscr.com/t9opi2
    Deci Fondul Religios nu avea să primească nimic din ceea ce era al său,cu titlu ferm de proprietate,dobândite legal,prin act de vânzare cumpărare… Ar fi cam așa cum ( ne prefacem că nu știm cine a însăilat bazaconiile din articol,deci,nici vorbă ca ar fi domnul Abutnăriței,renumit expert in baterea apei în piuă), să zicem,rușii ar fi confiscat casa dvs. părintească,acareturile,apoi URSS vi le-ar fi inapoiat cu titlu de despăgubiri de război,astăzi și mâine ,amin!
    Toate aceste nazbâtii și locuri comune nu sunt doar amar-hilare,ele au un fond extrem de dur datând din primii ani de după 1990 apoi ,mai spre noi,din anii 2000,când o anumită ocultă transpartinică a încercat să înhațe imobilul că sa asta,cum ar fi zis domnul Ponta,adecă să jocuri de noroc,deoarece spiritul public este convins că la cazinou de duci doar să joci cărți – șeptic,dacă ești proletar,popa-prostu’ ,dacă ești burghez mediu sau cine știe mai ce,să pierzi milioane sau să câștigi miliarde,în cazinoul „luxuriant”,primit de popi cam pe nedrept,nu,ca despăgubiri de război…
    Este și simptomatic pentru ideea de (ne)respect al proprietății,frate,pe aici au jucat poker Împăratul ,Rudolf (nefericitul prinț de coroană care mai venea aici de pe la întâlnirile sale cu etniile bucovinene,în pasul Prislop,nu,domnule autor?) dar și Gheorghiu Dej,Emil Bodnaraș,C.Z.Codreanu (ceea ce este chiar hilar,oare ce zic legionarii noi aflând că CZ Codreanu cam trăgea la cărți,de-aia venea el pe-aici,nu să prindă fluturi…)urmând să mai aflăm dacă toți cei menționați mai sus ,dar in extenso in articol, s-au aflat simultan la cazinou,să joace „jocuri de noroc”…
    Dar asta e,pare să zică autorul bazoconiard,ce-om face,popii au pus mâna pe templul jocurilor de noroc și fac din el muzeu,să fie și așa, măcar„…Chiar dacă nu va mai servi scopul său original, acela de a fi un cazino luxuriant…” deși „…este deja dovedit apetitul romanilor pentru jocuri: in Romania sunt peste 20 de cazinouri online licentiate si legale…” (!!!) iar stabilimentul se afla,nu-i așa,într-o: „… zonă mirifică, în care peisajele superbe se contopeau cu căldura oamenilor primitori din Bucovina….”
    Pare un manifest al PDL,ramura sclerozată din proiectul basescian,nu? Caci este vorba și despre un precursor al domnului Flutur acolo,unul care,tot așa,umbla în izmene naționale și bundiță și mergea pe la împărați ca să ceartă,uneori și obținea,iaca și Franz Josef,chiar,cât era el de cazon, ce a făcut: „…Franz Joseph a fost încântat de planul lui Vasile Deac și a sprijinit financiar construcția….” Ne putem închipui cum au batut palma cei doi,să-i fi zis Împăratul că du-te,măi Vasile,ordinul meu este să se facă Cazinoul din Vatra Dornei,iaca și niște bani,colea,vreau să joc acolo un pokeraș!
    Rolul lui Vasile Deac este supralicitat penibil,era nevoie și de un mit laic,deși lumea nu prea știe că Vasile Deac s-a sinucis tocmai pentru acuzații de deturnare de fonduri care aveau legătură cu construcția cazinoului…
    In realitate,cazinoul s-a făcut în principal cu banii și pe cheltuiala Fondului Religionariu,ceea nu exclude ,desigur,și o particpare de alt tip,permisa de legile timpului,subscripție publică,donații… Că doar nu-și închipuie cineva că Franz Josef,cum cred unii,era investitor strategic,scotea bani din pușculiță și-i investea in „jocuri de noroc”…
    O descriere echilibrată,mai echilibrată decât nota comună regăsită in acest articol care este un copy-paste după alte copy-paste-uri ale unor copy-paste oarecum imbecile,puteți vedea aici:
    http://heritage-ua-ro.org/ro/objects_view.php?id=SV202
    In fine,trebuie neapărat spus că abordarea din articol ,care nu este singulară și nici doar „…un frumos paradox…” cum zice alt sughitangiu (care sughite, din motive intemeiate,aș zice…) ar corespunde unei ofensive re-luate de către cei care se temeau de autoritatea și prestigiul răposatului Pimen… Acuma ,că nu mai este,să te ții frate,văd nu numai cu ochii minții personaje cu fruntea increțită,cu cască,geacă portocalie sau izmene naționale,cu lopată de PR,consolidând pozițiile ,deranjate de neîncovoiatul prelat – pădurile,cazinoul…
    Om vedea!

  6. Da, Stimate Domn, aceste lucruri și altele de acelasi fel trebuiesc spuse ca să fie cunoscute si să stopeze avântul ignorantilor interesati, platiți, făcatori de jocuri pline de jeg!

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: