Petru Ariciuc este nemulţumit că staţiunea Vatra Dornei nu este atractivă pentru turişti

> Noi avem piscină la Poiana Stampei, club la Dorna Arini, popicărie la Gura Humorului, rafting la Botoşani, la Figa mergem la plajă, iar în Vatra Dornei doar ne relaxăm şi ne plimbăm prin parc, arată coordonatorul activităţii de promovare şi informare turistică a municipiului

Petru Ariciuc, coordonator al activităţii Salvamont şi de promovare şi informare turistică din Vatra Dornei, a declarat, sâmbătă, la Ora de Politică de la News Bucovina, că staţiunea are nevoie de o administraţie care să înţeleagă că dezvoltarea turistică este motorul economic al staţiunii. El consideră că, păstrând actuala viziune, se va menţine dependenţa municipiului de finanţare de la Guvern şi Consiliul Judeţean, ceea ce este umilitor pentru o staţiune cu o vechime de 160 de ani.

Ariciuc a spus că a fost îndrăgostit de Vatra Dornei dintotdeauna, că în ultimii 20 de ani s-a axat pe turism şi că este pasionat de zona activă a Ţării Dornelor.

„La fiecare schimbare de mandat suntem, noi, cei din zona Dornelor, optimişti, iar cei din sectorul turistic şi mai optimişti, că va veni un om care să aibă grijă şi de zona turistică a staţiunii Vatra Dornei” a spus Ariciuc, care a adăugat că acest optimism s-a dovedit nejustificat până acum, subliniind că în ultimii 12 ani la Vatra Dornei nu a fost o situaţie roz, în comparaţie cu celelalte staţiuni din zonă.

Ţara Dornelor este singura destinaţie de eco-turism din Bucovina

El a arătat că nu pot fi comparate investiţiile făcute în infrastructura turistică din Vatra Dornei cu cele din zonă, respectiv cele făcute la Gura Humorului, la Botoşani, la Figa, Prundul Bârgăului, cu ce va fi la Colibiţa.

„Vatra Dornei este o staţiune turistică de 160 de ani. S-a dezvoltat în sectorul balnear, dar, fiind într-o zonă montană, e o staţiune care oferă absolut totul. E «Perla Bucovinei»” a spus Ariciuc.

El a arătat că a lucrat la un proiect de promovare a produsului turistic Ţara Dornelor pe turism activ, cultural şi balnear, menţionând că turismul balnear s-a consolidat în 160 de ani la o anumită cotă, turismul cultural reprezintă evenimentele din cele nouă localităţi din zonă, iar pe segmentul de turism activ s-a stagnat.

„Turismul activ este segmentul care atrage turiştii, îi păstrează câteva zile în plus şi îi face să cheltuie mai mulţi bani într-o destinaţie” a spus Ariciuc, care a adăugat că Ţara Dornelor este singura destinaţie de eco-turism din Bucovina, iar de 12 ani stagnează din punct de vedere al turismului activ.

Mai multe locuri de cazare, dar mai puţini turişti ca Gura Humorului

El a arătat că, potrivit datelor statistice, Gura Humorului, cu 1.600 de locuri de cazare, a înregistrat în cursul anului 2018 un număr de 80.000 de turişti, iar Vatra Dornei, cu 2.600 de locuri de cazare, a înregistrat 59.000 de turişti.

„Astfel, cu 40% mai multe locuri de cazare, Vatra Dornei a înregistrat cu 30% mai puţini turişti faţă de Gura Humorului” a spus Ariciuc, care a explicat că din cei 59.000 de turişti, circa 15.000 reprezintă sectorul balnear, care e mai mult turism social, iar persoanele respective nu cheltuie foarte mulţi bani în staţiune.

Ariciuc a amintit că în 2008-2010 era un proiect „Aqua land” în Vatra Dornei de 10 milioane de euro, complex gen Ariniş, şi că a fost primul proiect la care administraţia locală a renunţat în 2012, pentru că s-a considerat că nu-l poate gestiona, întrucât era necesară finanţare locală de 50%.

Prin incompetenţa administrativă de la Vatra Dornei s-a născut proiectul Nada Florilor de la Fălticeni

Astfel, administraţia din Fălticeni a promovat un asemenea proiect, care a şi fost finanţat, situaţie ce arată că, prin incompetenţa administrativă de la Vatra Dornei, s-a născut proiectul Nada Florilor din Fălticeni.

Potrivit lui Ariciuc, Vatra Dornei este singura staţiune care a renunţat la un proiect de agrementare a unei staţiuni.

„Ţinta tuturor hotelierilor, a agenţilor, a celor care se ocupă de promovare nu este doar să aducă turişti într-o destinaţie, ci ei doresc să-i menţină cât mai multe zile, pentru că asta înseamnă bani” a arătat Ariciuc, care a menţionat că fără atracţii nu poţi să atragi turiştii.

El a spus că, în calitate de coordonator al Centrului Naţional de Informare Turistică Vatra Dornei, este frustrat atunci când nu poate să le ofere turiştilor foarte multe variante de petrecere a timpului.

„Toată lumea caută un lac, un ştrand, o piscină. Copiii caută aşa ceva. Avem o mică piscină la Poiana Stampei, câteva piscine în zona agenţilor economici din turism, dar ceva mai mare nu avem” a spus Ariciuc.

El a mai declarat că o administraţie care acordă foarte mult credit agenţilor economici din zonă înseamnă să ţină cont şi de părerea acestora. Dar atât timp cât proiectele sunt făcute doar pentru a asigura câteva utilităţi şi se scapă din vedere agenţii economici, motorul economic al acestei unităţi administrative, Vatra Dornei va depinde, ceea ce este frustrant, de fondurile de la CJ Suceava sau de la Guvern.

„Rămânem pe marginea şanţului cu mâna întinsă şi ne gândim cine e preşedintele Consiliului Judeţean, cine reprezintă Guvernul sau cine e preşedinte ca să vedem la cine să mergem cu mâna întinsă” a spus Ariciuc.

El a explicat că această situaţie poate fi corectată, iar Vatra Dornei să se poată dezvolta economic, pentru că Vatra Dornei oferă foarte multe: de la peisaj la evenimente şi posibilităţi de petrecere a timpului liber.

Ariciuc a mai spus că staţiunea este la confluenţa a două râuri, Dorna şi Bistriţa, care doar curg prin oraş şi nu sunt deloc puse în valoare. În schimb, anul trecut a fost inaugurat râul de rafting de la Botoşani.

El a menţionat că, prima dată, despre conceptul de turism activ în România s-a vorbit în zona Dornelor, unde Nelu Todaşcă a prezentat rafting, kayak, parapantă. Dar că, din păcate, lucrurile nu au avansat foarte mult.

Ariciuc a subliniat că în Vatra Dornei turiştii au plecat după două-trei zile de la cazare, pentru că nu aveau ce face.

Totodată, el a arătat că s-a implicat în organizarea mai multor evenimente de turism activ în Vatra Dornei, pentru dorneni şi pentru turişti, după posibilităţile pe care le are, iar acum se oferă turiştilor activităţi gratuite, cum ar fi însoţire pe un traseu montan, iniţiere în nordic walking în parcul balnear sau escaladă pe un panou artificial.

La ora 23 se dă stingerea !

„Am devenit o staţiune atât de liniştită încât nu mai avem cluburi, baruri şi discoteci. La ora 23 se închide orice eveniment. La ora 22 nu se mai serveşte la nicio masă, la niciun restaurant în Vatra Dornei” a menţionat Ariciuc, care a adăugat că liniştea aceasta, care a fost foarte vizibilă în perioada de pandemie, nu aduce dezvoltare economică şi menţine staţiunea la mila decidenţilor politici judeţeni sau naţionali.

Petru Ariciuc a subliniat că în Gura Humorului sau în Câmpulung Moldovenesc se desfăşoară evenimente care se încheie la orele 3 sau 4 dimineaţa, dar că în Vatra Dornei acestea nu se pot derula.

El a arătat că în perioada 2008-2009, încă mai funcţionau câteva cluburi şi era şi o mică piscină în zona parcării actuale din apropierea hotelului Intus. Acum, singurul club care mai funcţionează este în comuna Dorna Arini.

„Piscină la Poiana Stampei, club la Dorna Arini, popicărie la Gura Humorului, rafting la Botoşani, la Figa mergem la plajă, iar în Vatra Dornei doar ne relaxăm şi ne plimbăm prin parc” a spus Ariciuc, care a explicat că astfel nu poate fi dezvoltată o staţiune. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: