> Cine sunt persoanele care pot candida, cine întocmeşte lista ierarhilor eligibili şi când se face alegerea
Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut prin hotărâre de guvern, stabileşte modalităţile de alegere ale ierarhilor BOR.
Astfel, potrivit Statutului, alegerea de Patriarh al României, mitropolit, arhiepiscop şi episcop eparhiot se face, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, după consultarea clerului şi mirenilor din organismele bisericeşti, în termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv sau de la înfiinţarea unei noi eparhii.
Statutul BOR stabileşte că, în vederea întocmirii listei de candidaţi eligibili pentru ocuparea scaunelor vacante de mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi eparhioţi, niciun ierarh eparhiot nu poate fi desemnat candidat pentru alegere la o altă eparhie, într-o perioadă mai scurtă de 7 ani de la data întronizării în eparhia pe care o păstoreşte, nici dacă are vârsta peste 70 de ani, nici nu poate trece la o eparhie de acelaşi rang.
„Eventuala excepţie la întocmirea listelor de candidaţi eligibili, motivată doar de apărarea credinţei ortodoxe şi de situaţii de urgenţă misionară la eparhiile din ţară şi din afara graniţelor ţării, se aprobă, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, cu două treimi din voturile valide, îndată după vacantarea unei eparhii sau înfiinţarea uneia” se arată în document.
În ceea ce priveşte alegerea arhiepiscopului sunt eligibili episcopii eparhioţi, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari şi arhiereii-vicari, care au vârsta cuprinsă între minimum 35 de ani şi cel mult 70 de ani, sunt doctori sau licenţiaţi în teologie şi s-au distins prin dragoste faţă de Dumnezeu şi Biserică, viaţă curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar şi simţ gospodăresc.
Lista ierarhilor eligibili se întocmeşte de Cancelaria Sfântului Sinod, se aprobă şi se comunică de către Patriarhul României mitropoliei în care se află eparhia vacantă, iar nerespectarea acestei liste duce la anularea de Sfântul Sinod a propunerii Sinodului mitropolitan.
Pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot, Sinodul mitropolitan, prezidat de mitropolitul locului, stabileşte, prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, în ordinea dipticelor sau a rangurilor bisericeşti, o listă de doi candidaţi, ierarhi eligibili sau alte persoane care întrunesc condiţiile prevăzute, cu motivarea fiecărei propuneri.
Secretarul Sinodului mitropolitan este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili. În situaţia neîntrunirii acestei condiţii, secretarul şedinţei este desemnat episcopul eparhiot cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili.
După consultarea prevăzută la alineatul precedent, Sinodul mitropolitan se consultă, într-o şedinţă specială, cu membrii Adunării eparhiale ai eparhiei vacante, la care participă un decan şi un director de la instituţiile de învăţământ teologic din cuprinsul eparhiei, desemnaţi de mitropolit. Consultarea are loc la sediul mitropoliei, la data stabilită de mitropolit în acord cu ierarhii din mitropolia respectivă, informând despre aceasta pe Patriarhul României.
În numele şi pe baza listei stabilite de Sinodul mitropolitan, în cadrul consultării deschise cu Adunarea eparhială şi cu delegaţii de drept, mitropolitul expune cerinţele pastorale ale eparhiei vacante şi prezintă lista celor doi candidaţi eligibili care au obţinut cele mai multe voturi în cadrul consultării din Sinodul mitropolitan, apoi solicită opinia Adunării eparhiale şi a delegaţilor de drept privind menţinerea listei cuprinzând numele celor doi candidaţi sau completarea ei motivată cu încă un candidat dintre ierarhii eligibili.
Dacă votul deschis al Adunării eparhiale şi al delegaţilor de drept este pozitiv, adică jumătate plus unu din voturile valide, se va trece la votarea secretă pentru a se obţine încă un candidat din lista candidaţilor eligibili, iar fiecare votant va propune doar un nume din lista candidaţilor eligibili.
În cadrul votării secrete consultative se exprimă prin vot numai membrii Adunării eparhiale şi delegaţii de drept participanţi la şedinţa specială. Numele candidatului care a obţinut jumătate plus unu din voturile valide, după una sau mai multe votări, este adăugat la lista întocmită de Sinodul mitropolitan.
Lista întocmită de Sinodul mitropolitan, completată în urma consultării, este înaintată Sfântului Sinod cu proces-verbal.
Sfântul Sinod, primind lista candidaţilor eligibili, în ordinea dipticelor şi a rangurilor bisericeşti, examinează motivarea fiecărei propuneri de candidaţi, în vederea confirmării. În cazul în care, în urma discuţiilor, se consideră necesar, prin vot deschis, cu jumătate plus unu din voturile valide, Sfântul Sinod dispune completarea listei cu încă un candidat eligibil dintre cei care întrunesc condiţiile prevăzute.
În cazul candidaţilor înscrişi pe listă, care nu sunt arhierei, înaintea alegerii, Sfântul Sinod dispune cercetarea lor canonică privind: canoanele care se referă la demnitatea şi activitatea arhierească, prevederile statutare referitoare la atribuţiile Sfântului Sinod, atribuţiile ierarhilor eparhioţi, atribuţiile episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari şi arhiereilor-vicari, priorităţile pastorale şi misionare ale Bisericii Ortodoxe Române şi principalele activităţi aflate în desfăşurare în Biserică.
Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot sunt deschise şi închise de Patriarhul României şi sunt prezidate de către mitropolitul locului. În caz de absenţă motivată sau vacanţă a scaunului mitropolitan, alegerea este prezidată de Patriarhul României.
În vederea alegerii arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot de către Sfântul Sinod, pe buletinul de vot se înscriu, în ordinea dipticelor şi a rangurilor bisericeşti, numele celor 2, 3 sau 4 candidaţi propuşi prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii şi mirenii participanţi la consultare, precum şi de către Sfântul Sinod.
Arhiepiscop sau episcop eparhiot ales devine candidatul care a obţinut jumătate plus unu din totalul voturilor valide. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Este ales cel care a întrunit jumătate plus unu din totalul voturilor valide. În caz de paritate, decid sorţii.
Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal, la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Preşedintele anunţă solemn numele celui ales, după care predă conducerea şedinţei Patriarhului României. (N.B.)
Comentarii