În al patrulea an consecutiv, creştinii nevoiaşi din parohia Leucuşeşti s-au întâlnit cu tinerii binevoitori şi credincioşi de la Assist Software SRL. Credincioşia şi bunăvoinţa sunt la ele acasă în această unitate, dar ele sunt înfrăţite cu dragostea de fraţi, dragostea de fraţii mai mici ai lui Hristos.
Din această perspectivă cred că acel cuvânt al Sf. Apostol Pavel din Epistola a doua către Corinteni îşi găseşte cea mai bună acoperire în fapta bunilor tineri de la Assist. „Prisosinţa voastră să împlinească lipsa acelora, pentru ca şi prisosinţa lor să împlinească lipsa voastră” (II Cor.8,14)
Dumnezeu le-a hărăzit acestor tineri cele materiale şi, din ceea ce au, ei doresc să împartă şi celor mai puţin binecuvântaţi. Muncesc mult, ore, zile întregi sunt în faţa calculatorului pentru a crea noi şi noi programe. Atenţia le este acaparată de această activitate. Poate de multe ori munca intensă le ia acestor tineri momente frumoase din viaţă, de multe ori sunt singuri. Acum, când este aproape sărbătoarea în care Hristos Fiul lui Dumnezeu a fost dăruit nouă oamenilor, doresc şi ei să facă daruri să bucure oamenii râvnind la împlinirea poruncii lui Dumnezeu şi la dobândirea mântuirii prin fapte bune.
Sfântul Pavel vorbeşte însă şi de prisosinţa celor care primesc darurile. De fapt apostolul vorbeşte despre posibilitatea ca fiecare să dăruiască ceea ce are. Unii cele materiale, ceilalţi cele spirituale – recunoştinţa şi mulţumirea. Acest lucru se concretizează în promisiunea celor care au primit darurile că se vor ruga pentru dăruitori şi vor mulţumi lui Dumnezeu că le-a scos în cale oameni buni şi darnici. Fiecare dăruieşte după posibilităţile sale şi mijloacele pe care le are.
I-am auzit pe aceşti tineri mulţumind lui Dumnezeu că sunt sănătoşi şi pot să muncească, că Dumnezeu le-a dat inteligenţa necesară pentru a face faţă muncii lor.
Dăruitorii s-au întâlnit cu o altă lume, o lume a neputinţei, a pauperităţii, a bolilor, poate a unor copii care doresc mai mult, dar viaţa i-a silit să trăiască mai greu. Pe chipurile tuturor se putea citi empatia şi cuvintele care se auzeau la despărţirea de cei ajutaţi au fost: ne vom mai vedea. Îmbrăţişarea acordată, o mână întinsă sau un copil luat în braţe au declanşat o apropiere instantanee.
Bucuria şi mulţumirea se citeau pe chipul oamenilor ajutaţi. Părinţii priveau cu resemnare şi cu o oarecare stânjeneală la tinerii care le călcau pragul cu sacoşele pline, copiii aveau ochii aţintiţi pe bagajele mari şi cu sfială se apropiau. Li se citea în ochi bucuria şi nerăbdarea de a cerceta conţinutul frumos al pachetelor. Se vedea simpatia care se înfiripa. De ce ? Nu existau prejudecăţi. O politeţe caldă şi un respect nedisimulat au caracterizat toate întâlnirile. Doar ideea că acei oameni, acei copii sunt într-o situaţie grea şi ei trebuie ajutaţi. Nu conta de ce sunt în acea situaţie. O atmosferă de bucurie, pace şi sfială, o atmosferă de dragoste, smerenie şi peste toate acestea se simţea gândul cel bun.
Această acţiune a fost completată de darurile pe care parohia Leucuşeşti le-a făcut din fondurile proprii către enoriaşii care sunt în nevoie şi suferinţă. Nu doar aceşti oameni se bucură de atenţia parohiei, de aceea în ziua Naşterii Domnului toţi credincioşii vor primi daruri, darul cel Mare – Hristos Domnul dar şi daruri materiale. (Pr. ADRIAN DULGHERIU)
Comentarii