Unirea Bucovinei sărbătorită la… Bucureşti

Ştiam şi până acum ce înseamnă să ai prieteni, dar de-acum cred în totalitate în prietenie. Felicitându-mă de ziua Bucovinei, Ioana Aflorei, fata regretatului meu prieten Ion Aflorei, m-a întrebat dacă ştiu de manifestarea închinată Bucovinei care va avea loc la… Bucureşti. Uimit, am solicitat lămuriri şi-aşa am aflat că în ziua de 29 noiembrie este cazul să mă prezint în Piaţa George Enescu, unde se organizează această manifestare. Nu am întrebat de ce se organizează la Bucureşti şi nu altundeva, în spaţiul istoricei Bucovine. Dar, mai bine tac. Am mers repede acolo, ca să fiu la ora fixată.

Imediat, prin grija organizatorilor, am intrat în posesia unui program. Era întocmit pe zile, ore şi minute, precizându-se cât este alocat pentru prezentatori, interpreţi şi formaţii. Am înţeles că nu era voie de depăşit timpul alocat. Am rămas uimit de condiţiile asigurate pentru desfăşurarea manifestării: căldură, scaune, mese, spaţii pentru expunere, spaţii amenajate pentru o gustare şi, de ce nu, chiar pentru o masă copioasă. Pe două laturi ale sălii erau amenajate standuri pe care meşterii populari îşi etalau produsele, unii dintre ei desfăşurându-şi activitatea, ca şi cum ar fi fost în atelierul propriu. Şi aveai ce vedea: costume populare, piese de costume, ştergare, brâie, cioplituri în lemn, ouă închistrite (încondeiate), icoane pe sticlă, produse din piele etc.

În holul marelui cort era amenajată o expoziţie cu planşe, şase la număr, pe care erau prezentate etapele istorice în care s-a înfăptuit Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi apoi Marea Unire. În ziua a doua a mai fost adăugată o planşă mare de tot (vreo 6 mp), realizată color, a României, pe care erau reprezentate toate zonele şi subzonele folclorice, cu prezentarea costumelor populare. Aşa o hartă ar fi bine să orneze un perete în fiecare unitate şcolară. În sală, pe partea dreaptă, erau aşezate 4 manechine îmbrăcate în costume populare din zona Bucovinei.

Conferinţa de presă, înainte de parada costumelor populare, s-a ţinut după tot tipicul. Domnul Dan Filimon, din partea primăriei sectorului unu, organizatoarea manifestării, şi-a prezentat colaboratorii şi programul manifestării pe cele două zile (!), program împărţit, aşa cum am afirmat, pe zile, ore şi minute. A vorbit foarte frumos şi documentat despre importanţa acestei manifestări închinate Unirii Bucovinei cu Patria-Mamă, precizând că aceasta este a treia ediţie, şi a urat succes participanţilor, fie ei interpreţi sau spectatori.

Ce a urmat a fost tot foarte interesant. Participanţii, foarte bine documentaţi, parc-ar fi fost profesori de istorie, au organizat o masă rotundă. S-a discutat despre Bucovina şi istoria ei zbuciumată, despre eforturile ei pentru Unirea cu Patria-Mamă, cum se trăieşte acum în partea de nord a Bucovinei istorice, care este situaţia actuală a folosirii limbii române în şcolile din Ucraina, ce gânduri avem.

Apoi s-au încolonat toţi participanţii, iar buciumaşii au vestit lumii întregi că Bucovina sărbătoreşte Unirea ei cu ara, momentul fiind consfinţit şi prin bătăi de toacă, lucru care s-a mai repetat, inclusiv pe scenă. La cei peste 80 de ani ai săi, moşul Constantin Moisa a ţinut scândura, iar copilaşul Spiridon Lupăştean şi tânărul Zigrid Morar şi-au dovedit talentul lor deosebit bătând îndelung toaca, în aplauzele spectatorilor. Coloana, având în frunte şi în urma ei fanfare, a prezentat parada costumelor populare pe traseul: Piaţa George Enescu, Calea Victoriei, Edgar Quinet, Fântâna de la Universitate (Arhitectură), Nicolae Bălcescu, Bulevardul Magheru, Piaţa Amzei, Calea Victoriei, Piaţa George Enescu. Formaţiile muzicale cântau de răsuna oraşul, tinerii cântau şi chiuiau, iar spectatorii întâlniţi în cale aplaudau. Păcat că n-au defilat pe mijlocul străzilor, ci pe trotuare. Pentru o manifestare de aşa amploare şi de-aşa o putere educativă şi importanţă patriotică merita închisă circulaţia rutieră pentru o oră-două.

După masa de prânz şi o scurtă odihnă a urmat momentul deschiderii manifestării: buciumaşii şi toaca şi-au făcut iarăşi numărul, iar Ansamblul Folcloric „Gura izvorului” din Vatra Moldoviţei, condus de prof. Ilaria Puşcă, împreună cu frumoasa şi talentata Alexandra Dan din Putna, au făcut o deschidere în forţă a festivalului (eu l-am considerat festival), ca şi cum acesta ar fi fost punctul culminant.

Nu-i prima dată când văd acest ansamblu, dar de data aceasta scenariul (scris de profesoara Puşcă) a fost diferit, fiind închinat Bucovinei, istoriei sale zbuciumate, dar şi monumentelor sale istorice, frumuseţilor locului şi oamenilor care le înnobilează.

Trei fetiţe au apărut cu câte un colac pe ştergar, iar o fetiţă a prezentat spectatorilor o urare în care-a cântat frumuseţile locale, mănăstirile şi oamenii locului. Toţi recitatorii au fost de clasă mare. Când se rostea cuvântul „Bucovina” toţi spectatorii aplaudau ritmic. Foarte mult au fost aplaudaţi şi cei trei ţânci care stăteau în faţa scenei şi legănau un copilaş în copaie, iar ei se mai şi jucau. Spectacolul prezentat de ei se intitula „Jocurile copilăriei”. Menţionez că s-au jucat sub privirile ocrotitoare ale câtorva mame şi taţi care fluturau steaguri tricolore.

Pe fundal de toacă, Alexandra Dan şi poetul Gheorghe Paul au prezentat apoi un moment poetico-muzical, versurile fiind ale lui, pe care le-a recitat magistral, dramatic chiar. Apoi Alexandra a prezentat un potpuriu de melodii bucovinene: „Cântă cucu-n Bucovina”, „Povestea catrinţei”, „Bucovina”, „Basarabia” şi a încheiat cu „Doamne, ocroteşte-i pe români!”

Au intrat iar în scenă cei doi prezentatori: doamna Silvana Rîciu şi Casian Balabasciuc (om de-al nostru!). Foarte bine informaţi amândoi. În cele două-trei minute afectate fiecărei prezentări spuneau multe despre interpretul/ formaţia prezentată. În plus, Casian a citit şi recitat şi fragmente din poeziile sale.

A urmat un alt moment culminant, şi n-a fost ultimul. A urcat pe scenă un ansamblu „bombă”. Este vorba de Ansamblul „Perla” (ce nume simbolic!) al Şcolii Populare de Artă din Cernăuţi, condusă de maestrul Iulie Levcic, un român bucovinean cu inimă MARE. Au prezentat un program artistic complex şi complet, cu un puternic conţinut patriotic, educativ, străbătut de dragostea de patrie, de limbă , de neam şi de tradiţii, iar formaţia de jocuri populare a ridicat temperatura sălii foarte mult. Ce să mai spun de dialogul strigăturilor dintre fete şi băieţi. Costumaţia lor a respectat zona din care provin, foarte frumoasă, care-ţi încânta ochii.

La aceleaşi cote înalte, mult apreciate de publicul care a umplut sala până la refuz, au evoluat ansamblurile din comuna Mahala, „Opincuţa” din Herţa, „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, „Alunelul” din Horbova-Ostriţa şi „Izvoraş” din Ropcea. Lor li se adaugă celelalte ansambluri româneşti: „Cetina” din Vama şi „Huţulca” din Argel-Moldoviţa. Programele prezentate de acestea au fost superbe, încadrate între 30 şi 45 de minute. Câteva din ele au evoluat şi în ziua a doua a festivalului. Ce să mai spun de orchestra „Plaiul Herţei”, care a prezentat numai cântece populare din zona lor. Multe felicitări interpreţilor, dar şi mentorilor lor, care s-au străduit să-i pregătească la cote înalte.

Am apreciat foarte mult revista care a fost difuzată tuturor spectatorilor, „BucPress”, subintitulată „Revistă de gândire românească din Cernăuţi”, editată de ONG Centrul Media BucPress, realizată de un grup de patrioţi bucovineni, în majoritatea lor tineri. Conţinutul ei are un caracter patriotic pronunţat, prezentându-ne momente din istoria zbuciumată şi tragică a Bucovinei, mentorul lor fiind Marin Gherman, dr. în ştiinţe politice. Iar de la faţa locului transmitea în direct Radio Cernăuţi, întregul spectacol fiind filmat.

Pentru gândirea acestui spectacol, menirea lui istorică şi aducerea atâtor formaţii artistice valoroase meritul deosebit este al conducerii primăriei sectorului unu din Bucureşti. Ei au fost aceia care s-au gândit să organizeze ceva deosebit pentru această sărbătoare a Bucovinei, care ar trebui să fie a întregii ţări. Şi dacă organizează acest eveniment de trei ani, de ce nu le urmează nimeni exemplul? În plus, în partea de sud a Bucovinei istorice ar trebui să fie organizate asemenea manifestări la scară mare. Doar Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc celebrează acest lucru în cadrul „Întâlnirilor bucovinene”, care sunt organizate în colaborare cu autorităţi publice din alte ţări locuite de bucovineni.

Am privit cu mare atenţie cum au fost primiţi solii portului popular pe tot traseul. Copiii şi tinerii au fost întâmpinaţi cu aplauze şi cu exclamaţii de admiraţie. Iar tarafurile, aşa cum am mai arătat, se întreceau să cânte cât mai tare pentru a atrage atenţia admiratorilor. Au fost câteva cazuri când au fost opriţi de copii, de femei pentru a primi explicaţii despre costumaţia lor. N-ar fi exclus ca această paradă a portului popular românesc să aibă efecte viitoare. Mă refer la faptul că s-ar putea ca anul viitor să apară mai multe doamne pe străzile capitalei îmbrăcate în costume naţionale, deşi la modă este să porţi numai cămaşa. Însă efectul poate fi mult mai mare. Spectatorii şi-au dat seama de tezaurul folcloric care este pe tot pământul românesc locuit de români, în ţară şi în afara graniţelor lui.

Se pare că sărbătorirea Unirii Bucovinei cu Patria-Mamă s-a statornicit şi la… Bucureşti, departe de plaiurile bucovinene, dar foarte aproape de sufletul celor care sunt buni români şi cărora le tresaltă inima când aud de Muntenia, Bucovina, Moldova, Transilvania, Maramureş sau Banat. Tocmai de aceea aceşti oameni, indiferent în ce post îşi desfăşoară activitatea, trăiesc, muncesc şi simt româneşte. Iar exemplul lor ar trebui urmat şi de mulţi alţii.

 prof. GH. DOLINSKI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: