Conferinţa ştiinţifică internaţională

„Bucovina – identitate şi transformare. Patrimoniu construit şi peisaj cultural”

Aşa cum anunţam într-un articol de semnal, publicat de ziarul „Crai nou” din 26 septembrie 2019, între 3 şi 5 octombrie, Institutul Bucovina al Academiei Române, în colaborare cu Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Consiliul Judeţean Suceava, a organizat Conferinţa ştiinţifică internaţională „Bucovina – identitate şi transformare. Patrimoniu construit şi peisaj cultural”, a XXVII-a sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice. Se cuvine acum să aflăm care au fost principalele idei dezbătute şi ce foloase s-au putut trage de pe urma unei astfel de manifestări.

Mai întâi să spunem că în ziua de 3 octombrie 2019, începând cu orele 10, în sala „Bucovina” a Consiliului Judeţean Suceava, în prezenţa domnului Gheorghe Flutur – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a dnei prof. univ. dr. Gabriela Prelipcean – prorector la Universitatea „Ştefan cel Mare”, a dlui dr. Aurel Buzincu – director executiv al Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu a Judeţului Suceava, am coordonat o sesiune de referate şi dezbateri, având drept scop diseminarea rezultatelor obţinute în cadrul Proiectului „PORT Cultural. Portofoliu de instrumente inovative… ”.

Cuvântul de deschidere a fost susţinut de dl Gheorghe Flutur, apoi dl dr. Aurel Buzincu a susţinut un discurs din care reţinem ideea necesităţii adoptării unei noi legislaţii care să găsească modalităţi de stimulare a protejării patrimoniului cultural construit şi de acţiune convergentă a tuturor factorilor interesaţi de acest subiect: autorităţii naţionale, judeţene, locale şi proprietarii monumentelor de patrimoniu sau ai locuinţelor tradiţionale din partea de sud a Bucovinei. Apoi, domnul Buzincu a reliefat nevoia aplicării actualei legislaţii cu mai multă implicare a celor care au în fişa postului astfel de atribuţii, arătând că membrii comunităţilor locale sunt puţin interesaţi de acest subiect, că edilii-şefi din mai multe localităţi, din raţiuni diferite, tolerează intervenţiile de tip kitsch în peisajul construit. Cauza principală a felului în care arată localităţile din judeţul Suceava este aplicarea defectuoasă a metodelor stimulative, care a determinat asaltul prostului gust, distrugerea iremediabilă multor locuinţe tradiţionale şi pierderea bunelor practici din domeniu.

Doamna prorector Gabriela Prelipcean, coordonatorul proiectului, a prezentat obiectivele proiectului de cercetare, apoi dna conf. univ. dr. Carmen Chaşovschi a prezentat proiectul cu toate componentele sale şi sarcinile de cercetare ale institutelor şi universităţilor implicate în acesta. Autorul acestor rânduri a vorbit despre „Satul bucovinean, o lume a interferenţelor”, dr. Rodica Jugrin a prezentat comunicarea „Satul bucovinean în preocupările echipelor de cercetare sociologice conduse de Dimitrie Gusti, dna dr. Carmen Chaşovschi a susţinut comunicarea „Fără peisaj cultural nu există produs turistic Bucovina. Direcţii şi bune practici în promovarea peisajului construit”, dl prof. univ. dr. Dragoş Ciolacu, de la Facultatea de Arhitectură a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”, din Iaşi, a prezentat tema „Soluţii actuale de abordare a peisajului construit în Bucovina” şi dl Tudor Andriu, arhitectul-şef al judeţului Suceava, a susţinut comunicarea „Iniţiative ale Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Nord-Est, în protejarea peisajului construit. Prezentarea recomandărilor privind planificarea urbană a «Ghidului de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural»”.

Ca iniţiatori ai proiectului de diseminare a rezultatelor cercetării noastre, am mizat pe participarea responsabililor cu patrimoniul şi a primarilor din localităţile judeţului Suceava. În sală au fost prezenţi responsabilii cu urbanismul din mai multe localităţi din judeţul Suceava, vreo 40 la număr, unii dintre membrii Serviciului Urbanism şi ai Serviciului Patrimoniu de la CJ Suceava, arhitectul-şef al CJ Suceava, reprezentanţii unor ONG-uri interesate de subiect, cercetătorii implicaţi în proiect de la Rădăuţi şi Suceava şi câţiva primari. În total, vreo 80 de participanţi.

Dintre ideile susţinute la „Dezbateri” reţinem intervenţia dlui dr. Aurel Buzincu, care a arătat că acum, mai mult ca oricând, este necesară asumarea monumentelor de către comunităţile locale, că primăriile pot clasa monumente printr-o procedură simplă, fapt care ar salva ceea ce mai poate fi salvat din identitatea locală. De asemenea, dl Buzincu a arătat ca pe o practică cvasigenerală, la nivelul comunităţilor locale, inexistenţa unor sume alocate în buget pentru monumente şi a precizat că turismul aşa cum se practică azi este o incidenţă asupra monumentelor şi a patrimoniului, fapt care impune realizarea unei adevărate pedagogii pentru salvarea patrimoniului de interesele meschine şi de moment. Domnul Gheorghe Flutur a vorbit despre efectul migraţiei ce afectează masiv localităţile sucevene şi s-a referit la migraţia spre oraş a locuitorilor de la sate, despre incultura existentă în domeniul construcţiilor. În final, dl preşedinte al CJ Suceava a arătat că trebuie găsite stimulente pentru extinderea bunelor practici în domeniul construcţiilor şi a păstrării peisajului cultural construit, sugerând că, în calitatea sa, va cuprinde în bugetul viitor sume consistente pentru stimularea edililor care se vor remarca în acest domeniu.

Doamna dr. Carmen Chaşovschi a arătat în intervenţia sa riscurile pierderii specificului bucovinean prin intervenţiile nefericite în arhitectură şi lipsa de control a factorilor de decizie locali. Domnia sa a prezentat imagini cu bune practici la construcţiile din localităţile sucevene, unele chiar din localităţi cu un important potenţial turistic. Apoi a sesizat că unele reviste de turism şi platforme dedicate promovării turismului în mediul online au început să scrie „de rău” despre Bucovina, prezentând construcţiile kitsch existente în localităţi sucevene. În final, dna Chaşovschi s-a referit la câteva dintre posibilităţile de valorificare a brandului turistic Bucovina şi la felul în care locuinţele tradiţionale pot fi incluse în proiectul unei dezvoltări durabile a localităţilor. Domnul Tudor Andriu a arătat că legea care reglementează domeniul în dezbatere este din 2014 şi că s-ar impune fie modificarea acesteia, fie adoptarea alteia noi, care să răspundă exigenţelor actuale. O altă sugestie făcută de arhitectul-şef al judeţului este aceea de a cuprinde în curriculumul la decizia şcolii o disciplină de educaţie estetică şi de bune practici în domeniul păstrării identităţii locale şi a patrimoniului construit. În stimularea locuitorilor pentru păstrarea identităţii locale şi a locuinţelor tradiţionale de un real folos ar fi şi sprijinul mass media.

Revenind în dezbatere, dl dr. Aurel Buzincu a reclamat reminiscenţele de tip totalitar ale statului român, care nu îl ia pe cetăţean ca partener în reglementarea acestui domeniu prin stimularea financiară a interesului acestuia pentru păstrarea patrimoniului construit, pentru folosirea bunelor practici în construcţii etc. În sensul celor arătate, dl Buzincu a adus în discuţie situaţia locuitorilor din zona de protecţie a monumentelor care au de suportat doar privaţiuni impuse de regimul acelor zone şi niciun beneficiu. Domnul preşedinte al CJ Suceava, Gheorghe Flutur a vorbit despre posibilitatea instituirii Fondului naţional pentru apărarea satului bucovinean, care să aibă resursele necesare păstrării specificului acestei zone a ţării şi iniţierea unui proiect intitulat „Pol de dezvoltare turistică în Bucovina”. Dna dr. Carmen Chaşovschi a adus în discuţie exemplul localităţii Ciocăneşti care, prin hotărâre de consiliu local, a reuşit să impună standarde în construcţia locuinţelor din această localitate. Dl prof. univ. dr. Dragoş Ciolacu a vorbit despre colaborarea cu Ordinul Arhitecţilor din România, care ar trebui să impună un număr de modele de construcţie specifice zonelor etnografice ale judeţului, care să fie la îndemâna celor care dau autorizaţii de construcţie şi să interzică folosirea unor materiale artificiale şi a anumitor culori pentru ornamente sau exterioarele locuinţelor nou construite.

Din succinta înşiruire a intervenţiilor şi ideilor abordate observăm că invitaţii, adică aceia care trebuie să aplice în teren legislaţia privitoare la patrimoniul construit şi monumente istorice, nu s-au înscris la cuvânt şi nu au arătat în dezbateri dificultăţile cu care se confruntă. Concluzia este una clară: este posibil ca aceia care erau prezenţi să fi fost excedaţi de problematica în dezbatere şi mulţi nu au dorit să îşi facă vreun necaz, prin aducerea în discuţie a problemelor cu care se confruntă, mai ales dacă nu erau ei primarii localităţilor pe care le reprezentau. Rezultă că descentralizarea, cel puţin în chestiunea bunelor practici în construcţie şi a conservării patrimoniului construit, nu este parte vitală a spiritului civic al multora dintre contemporanii noştri.

Cea de a doua parte a conferinţei noastre s-a desfăşurat la Rădăuţi, la Galeriile de artă ale municipiului şi la sala de conferinţe a Hotelului Gerald’s. Pentru această parte s-au înscris 35 de participanţi din Polonia, Ucraina, Republica Moldova şi România. În final, au conferenţiat 30 dintre cei cuprinşi în programul manifestării noastre. Remarcăm preocuparea celor care au conferenţiat pentru realizarea unor cercetări de calitate, întemeiate pe documente istorice autentice şi aspectele noi sau mai puţin cunoscute aduse în câmpul istoriei culturii din Bucovina. Au susţinut comunicări de o ţinută intelectuală deosebită: Vlad Gafiţa cu tema „Analiza formaţiunilor politice din Bucovina habsburgică prin prisma teoriei multidimensionale a partidelor”, Ştefăniţă-Mihaela Ungureanu cu tema „Legislaţia presei în Monarhia Habsburgică în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Vasile Diacon cu tema „Preocupări ale administraţiei austriece privind asigurarea sării în Bucovina la sfârşitul secolului al XVIII-lea”, Ovidiu Bâtă cu tema „Hutele Bucovinei – Fürstenthal (1803-1889)”, Carol Mohr cu tema „Triada noţională: obiectivitate, normalitate, multiperspectivitate – un sistem de referinţă adecvat pentru studiul identităţii bucovinene”, Vasile M. Demciuc cu tema „Tabloul votiv de la Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi. Un reper iconografic”, Harieta Mareci-Sabol cu tema „Spitalul din Cernăuţi – emblema unei societăţi în transformare”, Ioan Popoiu cu tema „Acţiuni pregătitoare pentru unirea Bucovinei cu România”, Cezar-Călin Ciorteanu cu tema „Refugiaţi în Bucovina în perioada 1918-1947”, Ştefan Purici cu tema „1939 – implicaţiile înţelegerilor secrete sovieto-germane asupra destinului Bucovinei istorice”, Karina Stempel-Gancarczyk cu tema „Importanţa cercetărilor de teren. Reflecţii de cercetare în contextul analizei graiurilor poloneze pe cale de dispariţie din Bucovina românească”, Elena Pintilei cu tema „Un urmaş al cărturarului I.G. Sbiera. Alexandru Sbiera (1878-1965)”, Radu-Florian Bruja cu tema „O pagină din biografia lui Maximilian Hacman. Institutul Român din Berlin (octombrie 1940 – septembrie 1941)”, Arcadie Bodale a prezentat tema „Câteva consideraţii cu privire la istoria Mănăstirii Sfântul Laurenţiu din Vicov de Sus”, iar Elena Pascaniuc a susţinut comunicarea cu tema „Percepţia sărbătorii calendaristice în cultura tradiţională. Sâmedreu – sau Moşii cei Mari în Bucovina”. Fiecare temă prezentată a fost urmată de dezbateri la care au participat mulţi dintre cei prezenţi.

În ultima zi a conferinţei, sâmbătă, 5 octombrie 2019, prezentarea comunicărilor şi dezbaterile s-a desfăşurat la Hotel Gerald’s din municipiul Rădăuţi. Au susţinut comunicări şi au răspuns întrebărilor participanţilor: Justinian-Remus Cojocar cu tema „Preocupări culturale în satele bucovinene în perioada interbelică – documente inedite”, Cristian-Alexandru Boghian cu tema „Casa tradiţională din Bucovina la răspântia dintre tradiţie şi modernitate”, Ligia-Maria Fodor, cu tema „Lumea satului bucovinean. Plasa Putila în viziunea pretorului dr. O. Emanuil Kratchi (1929)”, Bodan-Ilie Cocieru, cu tema „Patrimoniul construit în proximitatea Bucovinei istorice. Moşia regală Broşteni”, Ion Cernat cu tema „Contribuţii la cunoaşterea fenomenului demografic în comuna Vama, judeţul Suceava”, Luminiţa Lăzărescu cu tema „O perspectivă geografică asupra factorilor de locuire în municipiul Rădăuţi”, Ion Filipciuc a susţinut tema „Octav Vorobchievici – «Despre Bucovina»”, Magdalena Pokrzynka cu tema „Pelerinajul ca parte a vieţii religioase a polonezilor din Bucovina”, Marin Gherman a susţinut tema intitulată „Transformări şi metamorfoze ale identităţii bucovinene şi etno-naţionale: cazul românilor din Regiunea Cernăuţi”, Serhii Hacman a susţinut comunicarea „Măsurile pregătitoare politico-diplomatice şi militar-propagandistice ale URSS pentru anexarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei”, Natalia Nechayeva-Yurichuk a comunicat pe tema „Impactul războiului din 1914-1918 asupra formării identităţii naţionale. Aspectul politic şi literar”, Corvin Bejenariu a susţinut tema „Tiberiu Brăileanu – consideraţii asupra noii economii”, Lăcrămioara Andrei a susţinut comunicarea „Cabinetele de lectură şi societăţile de citire din judeţul Rădăuţi în anul 1924”, Alexandru-Ovidiu Vintilă a comunicat pe tema „«Bucovina literară», spaţiu al afirmării identitare” şi Maria Epatov a susţinut comunicarea „Fraţii Acterian. Un caz de reteritorializare a identităţii”.

Ultima parte a conferinţei a fost intitulată „Semnal editorial”, în care au fost prezentate cele mai noi producţii editoriale referitore la Bucovina. Am ţinut să prezentăm titlurile comunicărilor participanţilor la conferinţa noastră pentru a evidenţia paleta extrem de largă a subiectelor abordate şi caracterul inedit al multora dintre subiectele prezentate. Precizăm că textele comunicărilor vor fi cuprinse în cele două tomuri ale periodicului „Analele Bucovinei” din anul 2020.

 MARIAN OLARU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: