Suceava, judeţ bogat în resurse naturale diverse, dar şi expus poluării

 > Circa 52% din suprafaţă este ocupată de păduri, aproximativ 42% reprezintă terenuri agricole, industriile cele mai dezvoltate fiind cele de prelucrare a lemnului şi a cărnii şi laptelui

> Industria minieră a intrat în declin în ultimele două decenii,  însă toate activităţile industriale sunt însoţite de probleme în gestionarea deşeurilor, dar şi de „defrişări masive”

Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorită diversităţii şi, în unele cazuri, bogăţiei resurselor sale naturale. Cel puţin aşa evidenţiază Raportul privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), conform căruia circa 53% din suprafaţa judeţului este reprezentată de forestier, care, la rându-i, înseamnă 7% din suprafaţa ţării. Astfel, potrivit sursei citate, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri de cupru şi sulf, barită, sare, gaze naturale, ape minerale şi minereu de uraniu, în timp ce 42% din suprafaţa judeţului este reprezentată de terenurile arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei şi Sucevei. Pentru judeţul Suceava, ramurile industriale reprezentative sunt industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier, urmată de industria alimentară, susţinută de agricultură şi bazându-se, în principal, pe prelucrarea produselor animaliere, mai ales a laptelui şi a cărnii. De asemenea, în judeţul Suceava este prezentă industria uşoară, prin societăţi de confecţii şi tricotaje, pielărie şi încălţăminte, cât şi industria construcţiilor de maşini, prin firme care produc scule şi rulmenţi. În ultimul rând, în judeţ se desfăşoară şi activităţi de industrie minieră, apanaj al societăţilor de exploatare şi prelucrare a minereurilor, „industrie aflată în declin în ultimele două decenii”. Raportul privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului reliefează că, pe de altă parte, toate activităţile menţionate au condus la afectarea calităţii solului, ca urmare a depozitării de deşeuri lemnoase, deşeuri din industria minieră şi deşeuri menajere. La acestea se adaugă poluarea solului cu reziduuri şi deşeuri din industria alimentară şi uşoară, precum şi cu scurgeri accidentale de produse petroliere, substanţe chimice utilizate în fluxurile tehnologice. De asemenea, în analiza citată sunt incluse şi „defrişările masive, care au condus la apariţia sau accentuarea, după caz, fenomenelor de alunecare, eroziune şi „acidifiere”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: