Locomotiva care a dus Bucovina în lume

Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” – 65

Un nucleu fertil

Reuniunea muzicală-dramaticăCiprian Porumbescu” din Suceava s-a înfiinţat din iniţiativa profesorului Severin Procopovici, pornind de la trupa de artişti amatori (corişti) din cadrul Clubului Român. A debutat la Suceava în 1903 sub titulatura de Reuniunea de Cântare „Ciprian Porumbescu”, definită ca un teatru dramatic şi muzical semiprofesionist care a funcţionat aproape o jumătate de veac. În această formaţie s-a urzit germenele viitorului Ansamblu „C. Porumbescu” din Bucovina. Istoria acestei deveniri e de găsit în revista „Deşteptarea” nr. 52 din 1903. (v. „Enciclopedia Bucovinei”, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2018, vol. 3, p. 206; 264-265). Fondatorul Reuniunii şi primul ei preşedinte între 1903-1907 şi 1920-1929 a fost profesorul Severin Procopovici (8.09.1856-22.06.1933) originar din Româneşti, com. Grăniceşti, renumit dascăl de limbi clasice şi dirijor de cor. Procopovici a pus în scenă operetele „Crai nou” de C. Porumbescu, „Beizadea Epaminonda” şi „Baba Hârca” de Matei Millo. Reuniunea a făcut în Bucovina serviciile unui autentic teatru liric-dramatic, cultivând asiduu muzica, editând şi cultivând repertoriul compozitorului de la Stupca.

Ansamblul artistic Ciprian Porumbescudin Suceava a luat fiinţă în 1947, continuând prodigiosul program al Reuniunii Muzical-dramatice „C. Porumbescu”, iniţiată în 1903. S-au pus bazele unui ansamblu de cântece, cor şi orchestră condus de dirijorul şi compozitorul Grigore Macovei. În 1948 a avut loc fuziunea dintre ansamblul artistic nou fondat cu vechea reuniune muzical-dramatică, dând naştere Ateneului PopularCiprian Porumbescu” care avea să se numească întâi Căminul Cultural orăşenesc Ciprian Porumbescu”, apoi Casa de Cultură Ciprian Porumbescu”. În 1953, Ansamblul de Cântece şi Dansuri devine instituţie de stat profesionistă. S-au cristalizat un cor, o orchestră de muzică populară, o trupă de dansatori, au ieşit în scenă solişti vocali şi instrumentişti, în componenţa Ansamblului funcţionând şi o secţie de estradă (1965-1970). Dirijorii Grigore Macovei, Dragoş Lucan, Ştefan Pintilie, Dumitru Buta, Andrei Lipovan, George Sârbu, Emil Havriliuc culeg şi prelucrează folclor, semnează compoziţii. În cadrul Ansamblului s-au remarcat soliştii Sofia Vicoveanca, Traian Straton, Maria Bararu, Alexandru Dumbravă, Laura Lavric, Ştefania Rareş, Nicoleta Vasilovici, Aurel Tudose, Margareta Clipa, Daniela Condurache şi instrumentiştii Silvestru Lungoci, Al. Havriliuc, Constantin Sofian, Viorel Leancă, Ion Uţă, Constantin Burcea, Nicolae Păşnicuţ, George Enache ş.a. precum şi coregrafii Viorel Vatamaniuc, Aurelian Ciornei, Stan Alionte, Gheorghe Văduva, Vasile Andriescu şi dansatorii Cornelia Văduva, Dorica Lungeanu, Titi Zaharia, Maria Mazarini, Florica Ciornei, Marin Jujan, Gavril Turei, Viorica Iosif ş.a. Ansamblul susţine spectacole în ţară, în Europa, Africa şi Asia. Din 2009, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, alături de Şcoala de Artă „Ion Irimescu” şi Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, devine parte a Centrului Cultural „Bucovina” Suceava.

Subliniem câteva spectacole glorioase ale instituţiei aniversate: opereta Crai nou de Ciprian Porumbescu (31 mai 1959; decembrie 1983, decembrie 2018), Rapsodia suceveană, spectacol pe texte de Dragoş Vicol, Tiberiu Utan şi Valeriu Câmpeanu (1962); Cântăm tinereţea Sucevei, pe muzică de Grigore Macovei, Ştefan Pintilie, Andrei Lipovan şi versuri de Valeriu Câmpeanu, Platon Pardău, Pan Solcan şi George L. Ostafi, în regia lui Valeriu Câmpeanu (1964); Drumul cântecului, cu Sofia Vicoveanca (1964); Revista surprizelor, un spectacol de estradă realizat în colaborare cu Sergiu Malagamba, conducerea muzicală aparţinând lui Sergiu Feyer, iar regia artistică lui Eugen Aron (1965); Joc şi cântec românesc, sub bagheta lui George Sârbu şi coregrafia lui Ion Săuchea şi Viorel Vatamaniuc (1966); De la Dorna pânăn Vrancea, realizat de Constantin Arvinte şi Iacob Ciortea şi coregrafii Gheorghe şi Eugenia Popescu-Judeţ (1966); După datina străbună, după un scenariu de Ilarie Curechianu, Marcel Mureşeanu şi Aurelian Ciornei (1968); Mugurel de cântec românesc (1969); De pe plaiuri sucevene, spectacol prezentat în turneele din URSS, Zair, Ghana şi Nigeria, cu soliştii vocali Sofia Vicoveanca, Traian Straton, Nicoleta Vasilovici, Alexandru Dumbravă, Laura Lavric, Constantin Leizeriuc şi instrumentiştii Silvestru Lungoci, Al. Havriliuc, Nicolae Buruiană şi Nicolae Păşnicuţ (1969); Haiducii, scenariul şi regia semnate de Ion Iacob (1972); La noi nui nimenea bătrân, un spectacol de romanţe şi cântece de petrecere cu soliştii Tolea Antonovici şi Lidia Andronescu (1975); Omule, pomule, cu Sofia Vicoveanca şi Silvestru Lungoci; La izvor de neam şi cântec, pe un scenariu de Marcel Mureşeanu şi Ion Cozmei (1980); Cântec nou pe plai străbun, cu prezenţa artiştilor Amza Pellea, Jean Constantin, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Gioni Dimitriu şi soliştii de muzică populară: Maria Cornescu şi Nelu Bălăşoiu (1985); De pe plaiul strămoşesc (1990); Înalţăte, Ştefane (1992); Uniţi în cuget şin simţiri, spectacol în colaborare cu Ansamblul Academic „Joc” din Chişinău (1993); emisiunea pentru televiziunea naţională Tezaur folcloric, cu spectacolele Moştenitorii şi Muguri de tezaur (filmări la Suceava şi Rădăuţi, iunie 2009) ş.a.

Rememorăm cu ocazia acestui moment aniversar numele directorilor instituţiei: Nistor Horobeţ (1953-1956), Ion Morhan (1956-1957), Ion Farmatu (1957-?), Ion Rotaru (?-1963), Valeriu Câmpeanu (1963-1966), Ilarie Curechianu (1966-1970), Dragoş Lucan (1970-1971), Andrei Lipovan (1971-1974), Onu Cazan (1974-1975), Nistor Dominte (1975-1983), Viorel Vatamaniuc (1983-1986), Traian Straton (1986-1990), Sever Dumitrache (provizoriu 1990), Emil Havriliuc (1990-1995), George Sârbu (1995-1996), Vasile Florea (1996-1997), Emil Havriliuc (1997-2009), Cristi Ruscior (1.IV. – 26.VI.2009), Sorin Filip (aprilie 2009 – 12.VIII.2013), Tamira Gonda Cojocariu (sept. 2013 – iunie 2016); Sorin Filip (din iunie 2016).

Reamintim în acest context că Ansamblul „C. Porumbescu” este laureat al Galei Folclorului Românesc, titlu oferit de Ministerul Culturii şi Cultelor (decembrie 2002), laureat al Festivalului de la Agrigento Italia (2003), laureat al Festivalului Internaţional de Folclor de la Martigues Franţa (2003); distins cu Trofeul Aurea Fenice Naro, Italia (2003). (Vezi „Enciclopedia Bucovinei”, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2018, vol. I, p. 75-78; manuscrisul lui Ion Cozmei, fost secretar literar al Ansamblului; o istorie a instituţiei – în manuscris – concepută de Emil Satco; „Istoria muzical-dramatică a Sucevei” de I. Drăguşanul, 2014).

În acest an, 2019 prestigiosul Ansamblu împlineşte 65 de ani de fertilă lucrare. Dobândindu-şi o binemeritată recunoaştere, Ansamblul „C. Porumbescu” a înălţat Bucovina la altitudinea întrevăzută de Nichita Stănescu, cel care a spus că „Bucovina este aura Mării”. Astăzi instituţia este administrată de solistul manager Sorin Filip, coordonată de directorul profesor pianist Johannes-Raimund Onesciuc. Orchestra este condusă de maestrul dirijor Viorel Leancă. În componenţa Ansamblului activează soliştii vocali: Sorin Vasile Filip (şi invitatul său solist şi director al CCB, Călin Brăteanu), Dana-Irina Poenari, Gheorghe Finiş, Rodica Horga, Lucica Marasac, Niculai Vieru, Marian Viorel Gogan, Andreea-Ioana Chisăliţă; instrumentiştii: Adrian Semeniuc – concert-maestru, violonist şi trompetist, Ionuţ-Cătălin Ţanţa, Răzvan Mitoceanu, Kaptar Gennadii, Iulian-Ovidiu Griga, Gabriel Lupuleac, Ştefan-Cosmin Croitor, Alexandru Costin, Dinu Croitor, Constantin Pascal, Diana-Ioana Păstru, Petru Oloieru, Decebal Chitic, Dorina Bîrgovan, Ovidiu Alucăriţe, Ionuţ-Dragoş Chitic, Marius Chiriac, Inga Scutelnic, Emil Lupu, Ilie Hariuc, Leonard Ciprian Raicu, Neculai Todosi, Ioan Vlăduţ Dochiţa, Narcis-Vasile Rotaru, Petru-Adrian Pulpă Galan, Cătălin-Ionuţ Honceriu. În cadrul acestui şir de noi instrumentişti o subliniere specială li se cuvine virtuozilor Constantin Sofian, Constantin Mândrişteanu, Leonard Zamă şi Paraschiv Burcea. În corpul de balet al Ansamblului condus de maestrul-coregraf Costinel Leonte activează şapte solişti de balet şi 21 dansatori: Ioan-Ilie Nemţoi, Gheorghe Palaniuc, Mariana Cazacu, Valentin Vlîgea, Mihaela-Liliana Calistru, Dalia Vîrlan, Florina-Vasilica Chitic, Costel Lazurcă, Aliona Lazurcă, Iulian Munteanu, Irina-Dumitriţa Filip, Victor-Petru Vîrlan, Mihail Nicoară, Andrei Podariu, Laura-Georgeta Crăcăoanu, Marius Dumitru, Mihaela Mateuţă, Adrian Nicolae Drăgoi, Alexandru Curcuţă, Elena Popa, Iuliana Diaconescu, Oana-Mihaela Podariu, Ruxandra Dumitru, Răzvan-Ioan Zaharia, Lavinia-Mădălina Flutur, Iustina Zaharia, Mihaela Galan, Diana Logigan, iar în Atelierul de teatru condus de pictor Gonda Cojocariu activează actorii Adina Fărtăiş, Simona Nadia Saucă, Cornelia Gabriela Nicolaiciuc, Mihaela Stan, Alexandra Mitoceanu.

Ce va urma acestui glorios maraton vom vedea şi… vom auzi. Sigur Ansamblul „Ciprian Porumbescu” va dăinui, pentru că fiinţează din rădăcinile unui inepuizabil tezaur, dar şi pentru că veghează la neclintirea cuvintelor testamentare ale spiritului care îi patronează apostolatul: „Să nu lăsaţi cântecele mele să moară!”. La mulţi ani! Trăiască Tradiţia românească! Sus muzica!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: