Câte ceva despre codrii de rezonanţă şi lutierii Bucovinei

 Orice iubitor de muzică, mai ales clasică, a auzit şi ştie câte ceva despre lutieri şi nobila artă a construirii de instrumente muzicale. De obicei, arta lutierilor este asociată Italiei, în special Toscanei, iar nume precum Stradivari, Amati sau Guarneri sunt mai mult decât familiare, celebre şi aproape mitice.

Din păcate, puţini ştiu câte ceva şi despre lutierii bucovineni!

Primul mare lutier „nordic” a fost Roman Boianciuc. Născut la Văşcăuţi – Storojineţ în 1912, a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Vijniţa, sub îndrumarea profesorului şi sculptorului Ioan H. Sârghie, de unde, la chemarea aceluiaşi maestru, va deveni maistru suplinitor la secţia de instrumente muzicale a Şcolii de Arte şi Meserii din Câmpulung Moldovenesc, unde va funcţiona până la închiderea şcolii în 1950. Aici a condus un atelier unic în ţară. „Magician” în descoperirea lemnului de rezonanţă, meşterul Boianciuc construia fiecare vioară dintr-un singur buştean de rezonanţă! Iar finisarea viorilor, care durează luni de zile, se face numai cu palete şi cioburi de sticlă, fiindcă metalul deteriorează fibra lemnului şi „taie” rezonanţa. Aceste instrumente au fost mândria Societăţii Filarmonice „Răsunetul Carpaţilor”, înfiinţată la Câmpulung Moldovenesc la 22 august 1921.

Roman Boianciuc va pleca în 1951 la Reghin, unde va pune bazele producţiei de instrumente muzicale, iar instrumentele de la Reghin vor câştiga premii în Belgia, Polonia, Bulgaria şi la Cremona. Pe aceste viori au cântat David Oistrah şi Ştefan Ruha. Dar meşteşugul-artă, îndrumat de Ioan H. Sârghie şi dus la desăvârşire de Roman Boianciuc, nu a rămas fără urmaşi! Cine iubeşte verdele timpuriu de primăvară poate străbate Pasul Pohoniş, respirând mireasma păşunilor de molid. Se pare că în acest „căuş” şi-au dat mâna huţanii într-o horă călăuzită de arcuşul fermecat al lui Ihnat Marocico. Trăitor în cătunul Ghicea din Izvoarele Sucevei, bădiţa Ihnat (născut în 1949) aparţine etniei de huţani ruteni. Iar fiul său şi al Paraschevei Sluşarec, Valentin, este profesor de muzică la Torino!

Meşter de case de lemn, Ihnat Marocico va începe de tânăr să cocheteze cu meşteşugul lutieriei, dar nu în sistem industrial, ci doar pentru plăcerea de a făuri aceste veritabile „bijuterii de rezonanţă!”. (VASILE HUTOPILĂ, PETRU TOMUŢĂ)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: