„Grădina Raiului” de la Ciocăneşti

La Ciocăneşti, pe lângă târgul de ouă încondeiate de la Casa de Cultură „Florin Gheucă”, s-au desfăşurat şi trei concursuri de încondeiere a ouălor. La Şcoala Gimnazială Ciocăneşti a avut loc concursul „Tradiţie – valoare sacră”, ediţia a VII-a, la care au participat 55 de elevi din 13 şcoli gimnaziale şi cluburi ale copiilor. La Casa de Cultură a avut loc ediţia a IV-a a concursului „Dr. Anton Setnic”, dedicat elevilor de liceu şi şcoală profesională şi concursul de încondeiere „Înv. Novac Norbert”, aflat la a III-a ediţie şi dedicat studenţilor.

„Interesul nostru este să promovăm tradiţiile, să promovăm obiceiurile şi acest meşteşug de încondeiat ouă. Suntem bucuroşi că astăzi ni s-au alăturat şi prietenii noştri din judeţul Botoşani, toţi copiii fiind în această zi câştigători pentru că învaţă să-şi ducă mai departe tradiţiile şi ne vor spune din tainele încondeierii în momentul în care vor finaliza lucrările lor. Tema de anul acesta este satul” ne-a spus Loredana Mihaela Ceica, inspector şcolar în cadrul ISJ Suceava, preşedintele juriului.

Ciocăneşti este astăzi centrul tradiţiilor bucovinene prin numărul participanţilor şi valoarea acestora.

„Aş începe de la sacralitatea tradiţiei, pentru că tema din acest an este satul, iar 2019 este Anul omagial al satului românesc, al învăţătorilor şi profesorilor din zona rurală, a preoţilor care slujesc în satele noastre. Cred că este un prilej binevenit de a promova tradiţiile ancestrale, ceea ce are sfânt poporul român, pentru că o tradiţie adevărată înseamnă să modelăm sufletele copiilor, să le inoculăm valori adevărate, să menţinem autenticitatea tradiţiilor româneşti, într-o perioadă în care apar atâtea intruziuni din afară. Dacă noi îi formăm pe copii aşa cum trebuie, ei vor fi viitorii păstrători ai tradiţiei adevărate a valorilor satului românesc, a naţiei române, de noi depinde să ne promovăm imaginea, să demonstrăm că suntem un popor cu valori.

Am aruncat o privire peste atelierele de încondeiat, fiind membru al juriului, şi am constatat că sunt copii pe care îi ştiu de la ediţiile anterioare dar şi de la alte participări la concursurile de prestigiu. Şi pot să spun că aici la Ciocăneşti este elita. Cei mai buni dintre cei mai buni copii. O să lucreze în tehnici variate, începând de la oul pictat specific Bazinului Dornelor, oul în ceară monocrom, oul cu ceară în relief şi oul în culori. Vor fi toate tehnicile din zonă, se lucrează cu materiale originale, copiii fiind fideli nu numai tradiţiei, ci şi portului popular din zona din care vin, pentru că fiecare concurent va fi evaluat şi dacă are portul tradiţional din zona de unde vine, dacă reflectă pe oul încondeiat unul din modelele din zona respectivă” ne-a spus prof. Dorina Paicu.

Pentru liceeni, tema concursului din acest an care a trebuit redată pe oul încondeiat a fost „Grădina Raiului”.

Andreea Iaşinovschi are 15 ani şi este elevă în clasa a X-a. Pentru ea Grădina Raiului a însemnat crucea, floricele la care se adaugă motive geometrice, dar şi teme din viaţa de zi cu zi a ţăranilor, cum ar fi steaua, coada păunului, frunza de stejar, grebla, trifoiul, motive foarte vechi, dar bine păstrate.

„Un model pe care îl redau destul de des pe ou este calea rătăcită, un model care vine dintr-o legendă: un om s-a dus să aducă de mâncare copiilor săi, s-a rătăcit pe drum şi nu s-a mai întors. Bătrânii s-au inspirat din această legendă şi au pus pe ou ceea ce au auzit” ne-a spus Andreea Iaşinovschi.

La Rogojeşti, Botoşani, meşteşugul încondeierii este practicat individual, dar şi la şcoală. Având în vedere tema, Maria Mădălina Mihăilescu (16 ani) a avut pe ou spice de grâu, flori, copaci „pentru că Grădina Raiului era împânzită de copaci, păsări, vegetaţie, era plină de viaţă”.

De la Marinela Spânu, elevă la Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, am aflat că tema propusă este puţin mai greu de abordat. „E vorba de Grădina Raiului, putem cuprinde tot ce e frumos în jurul nostru şi sunt multe lucruri frumoase care să fie legate şi de latura religioasă. Am conturat în mare ce doresc să realizez, elementul principal este crucea, urmează procesul de vopsire, prima oară introduc oul în culoarea în galben, apoi roşu şi la urmă în negru” ne-a precizat Marinela.

Ana Maria Constantin, din Vlădeni Botoşani, a venit la Ciocăneşti cu un costum popular foarte frumos, făcut de mamă, identic cu cel al bunicii, costum care are o vechime de peste 70 de ani. „Am ales să încondeiez pe un ou de gâscă pentru că am mai mult spaţiu pentru a reda frumuseţile Grădinii Raiului. Fac o cruce cu raze, pentru că Dumnezeu, care trăieşte în Rai, în Grădina Maicii Domnului, ne luminează mereu. Reprezint şi cerul cu norii care se găsesc în rai, dar şi elementele vieţii pentru că Raiul înseamnă viaţă în primul rând”.

Tot duminică, la Muzeul Etnografic din Ciocăneşti, au fost inaugurate, de preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Flutur, deputatul Angelica Fădor şi primarul Radu Ciocan, cele mai noi secţii ale acestuia. Este vorba de o sală de expoziţie, îm care a fost vernisată expoziţia de pictură „Tradiţii, datini şi obiceiuri din Bucovina”, semnată de Georgiana Valentina Şcheul, expoziţie care prezintă tradiţii şi obiceiuri din Bucovina şi portrete de ciocăneşteni şi un spaţiu dedicat mineritului.

„Sala în care ne aflăm am gândit-o ca o sală de expoziţie mai aparte. Am avut şansa de a inaugura această sală cu o expoziţie a unei fete din Botoş, comuna Ciocăneşti, Georgiana Şcheul. Acesta va fi un spaţiu de expoziţie pentru că, aşa cum v-am obişnuit, la Ciocăneşti avem permanent expoziţii atât despre Ciocăneşti, cât şi pentru Ciocăneşti.

Următoarea sală deschisă astăzi vine ca un omagiu adus celor care au practicat mineritul, dar vă rog să faceţi abstracţie că şi eu am lucrat în minerit. Acest muzeu a fost conceput ca la parter să prezinte activităţile locuitorilor din această zonă şi nu putea să lipsească mineritul, alături de tâmplărie, fierărie, păstorit, plutărit. Toată comunitatea a făcut efortul ca la acest festival să venim cu ceva nou, să venim cu această mină în miniatură, camera inferioară a unui suitor dintr-o mină din comuna Ciocăneşti.

Practic, putem spune că am încheiat ceea ce ne-am propus la acest muzeu etnografic şi care va fi deschis publicului, fiind o atracţie pentru cei care ne calcă pragul.

Avem şi mina turistică, dar nu toată lumea ajunge la mina turistică, astfel că am preferat să primească o parte din informaţii despre ceea ce înseamnă minerit aici” a precizat primarul Radu Ciocan.

Din cele mai vechi timpuri, după cum spune Vechiul Testament, sărbătorile pascale sunt cunoscute de oameni ca cele mai importante sărbători din epoca creştină, unde oul a reprezentat dintotdeauna un simbol al vieţii. Oul încondeiat i-a încânt prin frumuseţea lui, prin diversitate, prin stările sufleteşti ale încondeietorului, pe toţi cei veniţi la Ciocăneşti.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a apreciat munca acestor oameni care migălesc ouăle decorate, în jurul cărora sunt organizate numeroase evenimente în ţară, dar care, potrivit lui, ar trebui să fie organizate şi peste hotare. Preşedintele Consiliului Judeţean a propus ca destinaţie pentru anul viitor centrul capitalei Austriei, Viena.

„Am vizitat atelierul de încondeiat ouă de la şcoala gimnazială. Am fost plăcut surprins să văd acolo elevi lucrând, deci este o şcoală care are şi această latură practică. Am văzut copii şi din alte judeţe la acest concurs, Ciocăneştiul devenind o şcoală de încondeiat ouă. Apoi am participat la deschiderea festivalului ouălor încondeiate. Dând timpul înapoi, în 2009, începeam curajoşi, cu marele proiect «Paştele în Bucovina», «Drumul ouălor încondeiate» şi stimularea vetrelor care au tradiţie în încondeierea ouălor şi în sărbători tradiţionale de Paşte. Acum, dacă mă uit în urmă, are efecte pozitive această acţiune şi cred că prima se referă la gradul de ocupare a pensiunilor turistice din judeţ. Dacă anul trecut judeţul Suceava atingea 400.000 de turişti, iar, în general, de Paşte şi de Crăciun pensiunile au atins grad de ocupare de aproape 100% în toate zonele, asta se datorează şi acestor acţiuni. Mulţumesc primarilor, gospodinelor şi oamenilor care au înţeles că pot să-şi pună în valoare ce fac, meşteşugurile, tot ce înseamnă lucru de mână. De aceea mă gândesc foarte serios ca anul viitor – ori de Floriile catolice ori de Paştele catolic – să fim prezenţi la Viena, cu târgul Paşte din Bucovina. O reprezentare de două autocare de înconde-ietori de ouă în centrul Vienei va fi o dovadă pentru cei din centrul şi vestul Europei despre ce e în stare Bucovina. Noi, aici, ne vedem între noi, îi cunoaştem, îi stimulăm, dar cred că trebuie să ieşim, în sfârşit, în Europa. Noi mergem acolo ca să îi aducem pe nemţi, pe austrieci să viziteze Bucovina. Trebuie să devenim mai ofensivi în perioada ce urmează” a spus Gheorghe Flutur.

Tot el a mai precizat că, împreună cu primarul din Ciocăneşti, trebuie iniţiat un proiect de salvare a arhitecturii vechi, pentru a nu mai exista în sate cum este Ciocăneştiul, acoperişuri din azbest la casele cu modele tradiţionale.

„Va trebui să găsim pârghii, stimulente să îi încurajăm pe oameni să respecte tradiţionalul şi frumosul de Bucovina şi de Ciocăneşti, un sat unic în România” a spus Gheorghe Flutur.

În ce priveşte plutăritul pe Bistriţa, Gheorghe Flutur a spus la Ciocăneşti că trebuie realizat un film documentar cu plutaşii de pe Bistriţa, aflaţi încă în viaţă, şi poveştile lor, iar împreună cu Apele Române să se amenajeze cel puţin un kilometru de albie a Bistriţei pentru „a face experienţe unice de plutărit pe Bistriţa, pentru că turistul care va veni aici va face din curiozitate o plimbare cu pluta pe Bistriţa”.

Festivalul de la Ciocăneşti s-a încheiat cu premierea participanţilor la concursurile acestuia, urmată de un spectacol folcloric.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: