Aproape 100 de ani de când la Ciocăneşti se încondeiază ouă

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, ediţia a XVI-a, s-a desfăşurat duminică 14 aprilie a.c. Manifestările au început în seara zilei de sâmbătă, la Casa Şezătorii din satul Botoş, cu o şezătoare cum se făcea pe vremuri, la care s-a purtat costumul tradiţional, s-a cântat, s-a ţesut, s-a povestit, dar, mai ales, s-au perpetuat obiceiuri.

Deschiderea manifestării a avut loc duminică, la ora 10, cu „Târgul Meşterilor Populari” de pe platoul „Ştefan cel Mare” din centrul comunei, un târg cu o participare nu prea numeroasă, dar cu obiecte tradiţionale foarte valoroase şi cu „Dialogul artelor”, acţiune a Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CCPCT) din cadrul Centrului Cultural „Bucovina”, desfăşurată în sala de spectacole a Casei de Cultură „Florin Gheucă” din Ciocăneşti. Manifestarea a inclus lansarea volumelor „Ghidul iubitorilor de folclor”, autor dr. Constanţa Cristescu, consultant artistic, muzicolog la CCPCT, şi „Drumul României spre catastrofă 1918-1940”, autor istoricul prof. dr. Gică Manole, o altfel de istorie despre perioada interbelică, istorie bazată pe surse contemporane, mărturii credibile şi pertinente, nefalsificate, aşa cum a precizat în prezentarea cărţii scriitorul şi jurnalistul Ioan Manole.

Alături de invitaţii Radu Bercea, pictor humorean care a readus în atenţie, prin desen, frumoasele case din Ciocăneşti, caricaturistul Mihai Pînzaru-PIM, care timp de câteva ore a realizat portretele invitaţilor, s-au aflat Lorena Oltean Nechifor, cu un program de muzică tradiţională care face parte din istoria neamului, poetul Sorin Poclitaru, folkista Ştefania Iacob, Liviu Ţăran, Călin Brăteanu, Casian Balabasciuc, care au realizat un spectacol excepţional, plin de emoţii. Lor li s-au adăugat grupul folcloric al Casei de Cultură Ciocăneşti şi grupul folk al Şcolii Gimnaziale din Ciocăneşti.

„Avem o asistenţă excepţională, încondeietorii de ouă, artiştii adevăraţi, dar şi pe dl Radu Bercea, un prieten vechi al meu, implicat în acte de cultură. «Dialogul artelor» îl cuprinde pe Radu Bercea într-o manieră naturală, prezent mereu alături de noi în binecunoscuta-i modestie. Am aflat cu bucurie că a înclinat clipe din viaţa lui artistică acestei uluitoare urbe. Radu Bercea ne dă lecţii de estetică, clipe de iubire artistică faţă de această localitate care continuă să strălucească şi prin colecţia de portrete ale caselor. Până la urmă, casa este o unitate umană, o unitate de bază a societăţii, pentru că o casă reprezintă o familie. Făcând portretul casei, facem portretul familiei. Să-l aplaudăm pe Radu Bercea pentru această frumoasă înclinare, pentru această laudă adusă satului Ciocăneşti. Este o urbe care merită poeme la nivel mondial. Aşa cum Gabriel García Márquez a scris despre Macondo, aşa va scrie Ioan Manole despre Ciocăneşti, pentru că au aceeaşi vervă, aceeaşi peniţă puternică” a spus caricaturistul Mihai Pînzaru-PIM.

Minorica Dranca, directoarea Muzeului Etnografic din Vatra Dornei, este alături de festival de 13 ediţii. În timpul scurt alocat, a acoperit un subiect foarte dens şi foarte amplu, „Ţara Dornelor în contextul etnografic al României”, zona fiind unul dintre spaţiile etnografice cele mai complexe.

„Pentru mulţi dintre etnografii ţării şi pentru mulţi etnografi renumiţi din alte ţări, spaţiul dornean este considerat, din punct de vedere al tradiţiei culturale, cel puţin un fenomen scăpat de sub control. Este foarte greu de înţeles de ce bundiţa dintr-o localitate nu seamănă deloc cu bundiţa din localitatea vecină, de ce oul încondeiat seamănă şi mai mult nu prea seamănă sau chiar deloc cu cel din satul vecin. Trebuie spus că nenumăratele vecinătăţi pe care le are Vatra Dornei, şi nu le enumăr aici pentru că aş face o nedreptate, mai ales pentru timpurile din urmă când mineritul a adus oameni din toată ţara, care s-au aşezat lângă localnici, au combinat tradiţiile din spaţii culturale bucovinene cu cele din alte zone româneşti în general. Cele mai multe subzone folclorice ale ţării Dornelor s-au format de-a lungul apelor de aici” a precizat Minorica Dranca.

A impresionat audienţa poezia lui Casian Balabaşciuc şi expozeul colonelului (r.) Ioan Abutnăriţei despre evoluţia Bucovinei istorice, el oprindu-se asupra lui Iancu Flondor şi Dumitru Covalciuc, portdrapel al românismului din Bucovina „cu care, în ultimele zile ale vieţii sale, purtam un dialog privind crearea unei monografii privind viaţa şi activitatea eroului unirii Bucovinei cu România, Iancu Flondor, Dumitru Covalciuc fiind depozitarul unor informaţii extraordinare despre acest erou”.

Tot în cadrul „Dialogului artelor” a fost prezentată o parte a Muzeului Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, muzeografa Marilena Niculiţă făcând cunoscute şi dovezile că la Ciocăneşti se încondeiau ouă de multă vreme, pentru anul 2020, ciocăneştenii pregătind, cu dovezi, că se împlinesc 100 de ani de când se încondeiază ouă în această localitate.

„Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale încearcă să rămână acelaşi partener credibil al manifestărilor de la Ciocăneşti. Suntem la cea de-a XVI-a ediţie şi de fiecare dată Centrul Cultural «Bucovina» a venit cu o ofertă culturală pentru a întregi şi diversifica paleta activităţilor culturale din cadrul festivalului ouălor încondeiate de la Ciocăneşti.

Aseară, la Botoş, la un an de la inaugurarea «Casei Şezătorii», am organizat o şezătoare cu gospodinele din Botoş, o şezătoare de la care toată lumea a plecat mulţumită pentru că s-a regăsit într-un eu venit de undeva din vremurile copilăriei, un moment care ne-a îndreptăţit să hotărâm să revenim la Botoş şi mai ales ne-a hotărât ca pe lângă multiplele evenimente pe care le susţinem, să acordăm atenţie mărită şezătorilor din judeţul Suceava. Proiectul nostru se numeşte «Azi în sat e şezătoare» şi va încerca să aducă la un loc specialişti ai Centrului Culturii Tradiţionale, tineri şi maturi din vetrele folclorice ale judeţului.

Astăzi, în «Dialogul artelor», arta încondeierii ouălor şi-a găsit corespondent în artele plastice, în literatură, în muzică, Centrul Cultural «Bucovina» onorându-şi cartea de vizită de promovare şi valorificare a patrimoniului imaterial în formele lui existente din judeţ” ne-a spus Călin Brăteanu, directorul CCPCT. (Relatarea evenimentelor de la Ciocăneşti continuă în ediţia următoare)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: