Asociaţia naţională „Păstrăvul românesc”, înfiinţată la Valea Putnei

Păstrăvari din Bucovina şi Ardeal s-au întâlnit marţi, 22 ianuarie, la Valea Putnei, judeţul Suceava, pentru a pune bazele Asociaţiei „Păstrăvul românesc”. Alegerea localităţii a fost simbolică, deoarece în Valea Putnei funcţionează cea mai veche păstrăvărie din România.

Potrivit unui comunicat, printre membrii fondatori ai Asociaţiei naţionale „Păstrăvul românesc”, alături de crescători şi procesatori de păstrăv, sunt şi Asociaţia  GAL „Bucovina de Munte”, precum şi Fundaţia „Te aud România”.

Scopul declarat al asociaţiei este promovarea păstrăvului din România şi a intereselor crescătorilor şi procesatorilor din ţară, şi, totodată, crearea unui brand al păstrăvului românesc.

Astfel, toţi păstrăvarii care vor dori să producă păstrăv şi derivate din acest peşte, sub acest brand, va trebui să respecte un anume standard de calitate al produselor.

„Obiectivul nostru pe termen mediu este să convingem românii că păstrăvul românesc merită să deţină ponderea majoritară în consumul de pe piaţa naţională şi împreună cred că vom atinge acest obiectiv” a declarat, la întâlnirea de la Valea Putnei, Florin Irimescu, unul dintre fondatorii asociaţiei. Un alt membru fondator, Aurel Blaj, a avut o viziune mai complexă a efectelor asocierii păstrăvarilor din toată ţara: „Dorim o promovare direct la sursă a păstrăvului românesc prin pachete turistice integrate, precum şi prin înfiinţarea de puncte gastronomice locale. Organizaţia ia în calcul deschiderea unei locaţii fizice de prezentare şi de cultură gastronomică, precum şi promovarea itinerantă la târgurile de profil”.

Următorul pas în construcţia realizată la Valea Putnei este accesarea unui program de finanţare prin fonduri europene care să susţină implementarea planului de marketing al Asociaţiei „Păstrăvul românesc”, au transmis fondatorii organizaţiei.

Printre oamenii locului circulă povestea, poate adevărată, că la Valea Putnei a apărut pentru prima dată delicatesa căreia i se spune şi astăzi „cobză”. Adică păstrăv afumat cu conuri de brad şi lemn de fag, legat în cetină cu nuiele de alun. Prima „cobză” ar fi conţinut lostriţă şi a fost făcută în 1927, cu ocazia unei petreceri la Castelul Regal din Poiana Iţcani, pe Valea Putnei, ţinută cu ocazia încoronării Regelui  Mihai.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: