În perioada imediat următoare vom fi martorii a două evenimente astronomice la o zi distanţă unul de celălalt.
În dimineţa zilei de 21 ianuarie 2019 se va produce o eclipsă totală de Lună vizibilă spre orizontul sud-vestic.
Este îndeobşte cunoscut că o eclipsă de Lună se produce atunci când Luna, în mişcarea sa în jurul Pământului, trece prin umbra Pământului. Dacă Luna traversează numai penumbra, atunci spunem că este o eclipsă de Lună prin penumbră, care poate fi parţială sau totală.
Dacă Luna traversează penumbra Pământului şi intră parţial şi în umbra Pământului, spunem că avem de a face cu o eclipsă parţială de Lună.
Dacă Luna traversează în totalitate umbra Pământului, ca în cazul de faţă, avem de a face cu o eclipsă totală de Lună, iar în acest caz se produc toate tipurile de eclipse de Lună.
Ma jos prezentăm momentele fazelor eclipsei.
P1, ora 4 şi 36,5 minute – primul contact cu penumbra, începutul eclipsei prin penumbră;
U1, ora 5 şi 33,9 minute – primul contact cu umbra, începutul eclipsei parţiale);
U1, ora 6 şi 41,3 minute – al doilea contact cu umbra, începutul eclipsei totale;
M, ora 7 şi 12,2 minute – maximul eclipsei;
U3, ora 7 şi 43,3 minute – al treilea contact cu umbra, sfârşitul eclipsei totale;
U4, ora 8 şi 50,7 minute – al patrulea contact cu umbra, sfârşitul eclipse parţiale;
P4 ora 9 şi 48,0 minute – ultimul contact cu penumbra, sfârşitul eclipsei prin penumbră.
În desenul alăturat putem vedea reproduse poziţiile Lunii în raport cu umbra şi penumbra Pământului în timpul eclipsei.
Prin urmare, durata totală a eclipsei este de 5 ore şi 11 minute, durata eclipsei prin umbră este de 3 ore şi 17 minute, iar durata eclipse totale este de 1 oră şi două minute.
Pe glob, eclipsa este vizibilă din centrul Oceanului Pacific, de pe continentele americane, Europa şi Asia. În România, eclipsa poate fi văzută de la început până la ora 7 şi 53 minute, când răsare Soarele, adică până la cca. 10 minute după sfârşitul eclipsei totale.
Observarea eclipsei se face în cele mai bune condiţii în locurile ferite de poluare luminoasă. În faza de totalitate, discul lunar va avea o culoare roşiatică, uneori fiind de un roşu foarte închis, însă nuanţa sau nuanţele exacte nu se pot estima dinainte. Culoarea Lunii în timpul eclipsei totale depinde foarte mult de starea din acel moment a atmosferei terestre, care poate permite mai mult sau mai puţin trecerea luminii roşii în interiorul conului de umbră. La rândul său, starea atmosferei terestre depinde de activitatea Soarelui. Astronomii au constatat că diverse fenomene care se produc în atmosfera Soarelui – precum petele solare, erupţiile, filamente, facule, explozii etc. – sunt însoţite şi de emisii sporite de unde radio, radiaţii X, particule ionizate, constituind ceea ce se numeşte activitatea Soarelui. Aceasta prezintă maxime şi minime care se repetă la circa 11,5 ani. S-a observat ca la circa 2 ani după un minim de activitate solară eclipsele totale de Lună sunt foarte întunecate şi puţin colorate.
Ultimul maxim de activitate solară a fost în anii 2012 – 2014, iar ultimul minim l-am traversat în perioada 2017 – 2018. Prin urmare, ne aşteptăm ca, la actuala eclipsă, în timpul totalităţii Luna să aibă o culoare roşu închis.
Astronomul francez Andre Danjon a împărţit eclipsele de Lună după intensitatea luminii şi coloratură în cinci clase:
L0 – eclipsa foarte întunecată, coloratura aproape inexistentă în mijlocul eclipsei, Luna poate să devină invizibilă;
L1 – eclipsa întunecată, de culoare cenuşie, în timpul căreia detaliile mari ale Lunii sunt greu vizibile;
L2 – eclipsa roşie, puţin întunecată sau roşcată, la mijlocul fenomenului, zona centrală este mult întunecată;
L3 – eclipsa de culoare roşie-arămie, cu zona marginală mult mai deschisă, de culoare arămie deschisă;
L4 – eclipsa roşcată sau arămie, foarte luminoasă, în timpul fazei totale se văd toate detaliile Lunii.
Având în vedere că acum am traversat un mimin de activitate solară, ne aşteptăm ca aspectul Lunii eclipsate să fie foarte întunecat. Interesant este că înainte de începutul eclipsei, pe la ora 4, Luna va trece din constelaţia Gemenii în constelaţia Racul. În timpul eclipsei, putem admira în dreapta Lunii (la vest de Lună), stelele Castor şi Pollux din constelaţia Gemenii şi steaua Capella din constelaţia Vizitiul, iar în stânga Lunii (spre est), roiul de stele Praesepe din constelaţia Racul, steau Regulus din constelaţia Leul şi steaua Spica din constelaţia Fecioara. La zenit se vede constelaţia Ursa (Carul) Mare.
Cei mai mulţi oameni pot admira spectacolul ceresc cu ochiul liber. Pentru observaţii mai detaliate se recomandă un instrument cu grosisment nu prea mare 30-40x, binoclu, lunetă sau telescop, pentru a avea o vedere de ansamblu a întregului disc lunar (de obicei cam 1,7-1,8 diametre aparente lunare). Pe parcursul observaţiilor se pot urmări dispariţia şi respectiv reapariţia unor cratere şi piscuri lunare. Astronomii amatori pot realiza şi fotografii interesante.
În dimineaţa următoare, pe 22 ianuarie, privind spre sud-est vom vedea planetele Venus şi Jupiter foarte aproape una de alta. Aşa cum vedem în harta alăturată, ele se află la baza constelaţiei Ofiucus cu Şarpele, deasupra constelaţiei Scorpion.
Planeta Venus va răsări la ora 4 şi 40 m, iar planeta Jupiter la ora 4 şi 55 m. Distanţa unghiulară dintre acestea va fi de aproape 2,5 grade. La ora 7 şi 47 de minute, distanţa unghiulară dintre cele două planete se va micşora la 2,4 grade, apoi, treptat, începe să crească, deoarece Venus o ajunge din urmă pe Jupiter trecân în faţa acesteia. Momentul când o planetă trece prin dreptul altei planete se numeşte conjuncţie. În preajma acestei conjuncţii, planeta Venus are magnitudinea m = – 4,3, fiind după Soare şi Lună, cel mai strălucitor astru, diametrul unghiular de 20, 97″ şi se află la distanţa de 0,7197 UA faţă de Pământ. Planeta Jupiter are magnitudinea m = – 1,8, diametrul unghiular de 32,9″ şi se află la distanţa de 5,9821 UA (UA = Unitatea Astronomică, reprezintă valoarea medie a distanţei Pământ – Soare şi are valoarea de 150 milioane de kilometri). Următoarea conjuncţie Venus – Jupiter va avea loc în seara zilei de 24 noiembrie 2019 şi se va vedea în orizontul sud vestic.
Cer senin !
Comentarii