Poveşti care încă dor şi înfurie

> În 2018, la Suceava, mai puţine cazuri de minori în situaţii de risc

Statistica privind minorii preluaţi, în anul 2018, în serviciile sociale ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului arată considerabil mai bine decât cea de cu un an înainte. Sute de copii însă, cazuri confirmate, au ajuns, şi anul trecut, victime nevinovate ale unor părinţi care n-ar fi trebuit poate să fie niciodată în această postură.

Sintagma „copil aflat în situaţie de risc”, utilizată în mod oficial de toate instituţiile de protecţie din ţară, are în spate dramele revoltătoare, unele dincolo de înţelegerea oamenilor cu inimă şi raţiune, ale unor minori, unii abia apăruţi pe lume. Pentru aceştia, statul, oricât de mult insistă pentru păstrarea lor în sânul familiei, devine la un moment dat singurul mijloc de supravieţuire aproape de normalitate. Chiar dacă sărăcia nu mai este, în momentul de faţă, un motiv pentru scoaterea minorilor din familie şi instituirea asupra lor a unei măsuri de protecţie, rămân în continuare mult prea multe cazuri care necesită intervenţia instituţiilor de ocrotire.

În cauză sunt copiii neglijaţi, copiii abuzaţi în fel şi chip, copiii malnutriţi, cei bolnavi care abia se mai ţin pe picioare pentru că n-au fost hrăniţi cu un minim necesar măcar sau n-au fost duşi niciodată la medic, copiii care n-au văzut cu lunile apa şi săpunul, copii exploataţi pentru cerşetorie, agresaţi fizic, psihic, sexual de persoanele care ar trebui să fie primele care să-i apere şi să-i ocrotească.

522 de copii în situaţii de risc, şi nu 741

Potrivit informaţiilor DGASPC Suceava, în anul 2018, la Serviciul Intervenţie în Regim de Urgenţă şi Violenţă în Familie, au fost preluate şi înregistrate 505 sesizări despre minori aflaţi în situaţie de risc. Unele nu au fost reale, dar cea mai mare parte a acestora a fost confirmată, ocazie cu care au fost identificaţi 522 de copii cu vârste cuprinse între sub un an şi 18 ani aflaţi în situaţie de risc.

Scăderea numărului de copii ajunşi în situaţii critice a fost drastică şi îmbucurătoare faţă de realitatea anului 2017, când asistenţii sociali suceveni au confirmat situaţii de risc în viaţa a 741 de minori.

Dacă în urmă cu 2 ani DGASPC Suceava considera necesară scoaterea din familie şi instituirea unei măsuri de protecţie pentru peste 170 de minori, în 2018 decizia de plasament în regim de urgenţă a fost luată pentru 88 de copii, ceilalţi 434 fiind menţinuţi în familie, majoritatea sub monitorizare, cu angajamentul celor care îi aveau în grijă că situaţia minorilor se va îndrepta.

Dintre cei 88 de minori preluaţi în regim de urgenţă, 53 au ajuns în grija unui asistent maternal profesionist, 16 copii au fost plasaţi în centre rezidenţiale, alţi 18 au ajuns în grija unor rude de gradul IV, precum bunici, unchi etc., unul singur fiind plasat la o familie fără grad de rudenie.

„În cazurile de copii abuzaţi sau neglijaţi confirmate, DGASPC Suceava a acordat anul trecut, prin specialiştii săi, mai multe servicii sociale. Astfel, 241 copii au beneficiat de consiliere primară, 57 de evaluare psihologică, alţi 66 copii având nevoie şi primind consiliere psihologică.

Din 522 de copii aflaţi în situaţie de risc, înregistraţi în anul 2018, un număr de 298 de cazuri de copii a rămas în monitorizare” a transmis instituţia de ocrotire a judeţului Suceava într-un comunicat semnat de directorul executiv Nadia Georgeta Creţuleac.

Un copil de nici 4 ani, mereu nehrănit, cu viermi intestinali şi netratat, apoi un nou-născut, la fel de neglijat, duşi la cerşit

Fiecare copil identificat de Serviciul Intervenţie în Regim de Urgenţă şi Violenţă în Familie în situaţie de risc are porţia lui de nenorocire, poate rezolvată, poate doar ameliorată, pentru un timp, de intervenţia statului. Povestea unora însă doare, înfioară, înfurie.

Două dintre cazurile întâlnite anul trecut au fost considerate elocvente în ce priveşte gradul de pericol şi amar în care ajung să trăiască la un moment dat nişte copii care n-au altă vină decât că s-au născut în familii iresponsabile sau nenorocite de boală şi neputinţă.

Primul are rădăcinile din anul 2017, când, potrivit DGASPC Suceava, a fost sesizat în scris de asistentul social al Spitalului Municipal Rădăuţi „Sf. Doctori Cosma şi Damian”, cazul unei minore de doar 3 ani şi 10 luni, cu mama având domiciliul într-o comună din judeţul Suceava. Asistentul social menţiona că micuţa avea deja un istoric medical, fiind internată de multe ori, mereu în aceeaşi stare.

„Medicul specialist din cadrul Secţiei de Pediatrie ne-a atras atenţia asupra faptului că minora a fost diagnosticată cu distrofie, parazitoză, anemie, răceli repetate, că primeşte tratamentul corespunzător în spital, dar după externare ajunge din nou la spital cu acelaşi diagnostic” a transmis DGASPC Suceava cu privire la starea periculoasă sesizată de personalul medical.

Altfel spus, copilul ajungea des la spital, moale în oase şi muşchi şi fără putere pentru că nu era hrănit, cu viermi intestinali pentru că trăia în mizerie, dar şi lăsat în voia sorţii, fără tratament, de câte ori răcea.

„În urma evaluării situaţiei, acest caz a rămas atât în atenţia primăriei comunei de domiciliu, cât şi în atenţia instituţiei noastre pentru monitorizare pe o perioadă de un an de zile.

În această perioadă mama a dat naştere încă unui copil de sex masculin, copil născut cu handicap, de care, de asemenea, nu s-a ocupat corespunzător. Pe perioada monitorizării mama şi concubinul acesteia au fost responsabilizaţi cu privire la creşterea şi îngrijirea copiilor, aceştia luându-şi angajamentul să se ocupe de copii, inclusiv din punct de vedere medical” a comunicat conducerea DGASPC Suceava conjunctura în care instituţia a început să se implice.

Dar cei doi adulţi nu s-au ţinut de cuvânt şi i-au neglijat în continuare pe copii, în ciuda vizitelor repetate ale reprezentanţilor DGASPC Suceava şi ai primăriei comunei. Li s-au dat câteva şanse să merite numele de părinţi, dar nu le-au înţeles. Flămânzi, anemici, deshidrataţi, cum au fost găsiţi copiii în momentul intervenţiei, adăugându-se în raport şi că aceştia n-au fost duşi niciodată la medic pentru vaccinuri, dar în schimb erau căraţi de cei doi adulţi la cerşit. Acest ultim aspect a intrat în atenţia poliţiştilor care le-au făcut celor doi concubini dosar penal pentru folosirea unui minor în scop de cerşetorie.

Şansele date celor doi adulţi au expirat la un moment dat în cursul anului trecut, când instituţia statului a constatat existenţa unui pericol iminent pentru copii şi, prin ordonanţă preşedinţială, sentinţă civilă emisă de Tribunalul Suceava, DGSPC i-a preluat urgent şi a instituit măsura de protecţie, plasându-i la un asistent maternal profesionist.

La 14 ani, s-a cerut singură în grija statului

 Al doilea caz te face să te întrebi cât de mare poate fi nenorocul unor copii care n-au cui să se plângă că le este greu, că nu se simt în siguranţă, că de fapt nu au copilărie.

În luna noiembrie 2018, o primărie din judeţ a sesizat Serviciul Urgenţe al DGASPC Suceava în legătură cu situaţia unei minore de 14 ani care ar fi fost agresată de tatăl şi fratele ei. Ulterior, agresiunea nu s-a constat, dar copila a ajuns totuşi în grija statului, pentru că situaţia ei era disperată şi pe altcineva nu se mai putea baza.

Povestea ei este nefericită, tristă, dureroasă.

Copila, tatăl şi fratele ei cu un an mai mic locuiesc într-o anexă formată din două camere, în curtea casei de locuit a bunicii paterne. Mama a plecat de acasă de aproximativ 10 ani, dar nu s-a mai întors niciodată şi i s-a pierdut urma prin lume. Tatăl copiilor cu care femeia a trăit în concubinaj s-a ocupat singur de creşterea, îngrijirea şi educarea celor mici, dar el suferă de insuficienţă renală şi este încadrat într-un grad de handicap grav, cu asistent personal. Băiatul său are acelaşi diagnostic şi acelaşi grad de handicap ca tatăl. Copilul de 13 ani are numeroase internări la Spitalul „Sf. Maria” Iaşi şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie” din Bucureşti şi de când s-a născut a suferit mai multe intervenţii chirurgicale.

Atât fata, elevă în clasa a VIII-a, cât şi fratele ei, elev în clasa a VII-a, când nu sunt în spital, merg la şcoală în mod regulat.

Probabil că în noiembrie anul trecut copilului de 14 ani a simţit că nu mai poate, că vrea să se simtă undeva în siguranţă, departe de boală şi de greutăţi căzute prea devreme pe umerii săi şi a reclamat agresiunile tatălui şi fratelui asupra sa. Poate le-a inventat, poate doar nu au putut fi confirmate, cert este că, la solicitarea ei, instituţia de ocrotire a instituit asupra fetei o măsură de protecţie. S-a luat în consideraţie că, grav bolnav fiind, tatăl nu reuşeşte să facă faţă nevoilor minorei, aşa că ea a fost plasată în regim de urgenţă la Centrul de primire pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat din cadrul Servicii Multifuncţionale de Tip Rezidenţial Suceava.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!