Dublu debut editorial Luminiţa Ignea

Din sugerata interacţiune între Chronos şi Kairos, între timpul secvenţial şi infinit şi oportunitatea privită ca şansă, cu consecinţe asupra prezentului perpetuu, atât cât poate fi acesta perceput la nivelul individului, musai pe cale intuitivă, că doar ne referim la poezie, din asemenea conjunctură benefică s-a ivit clipa, determinată de activitatea autoarei şi fructificată de Asociaţia „Universul Prieteniei” prin colaborare cu Editura PIM, care a oferit cititorilor cele două volume „muguri de lumină” şi „contratimp”.

„Lorem ipsum”, astfel se intitulează prima pagină a volumului de poezie, acest termen tehnic folosit de tipografii sec. XVI şi apoi până la tehnoredactorii epocii moderne, şi-a lăsat descoperită originea şi înţelesul din lucrarea lui Cicero „Extremele Binelui şi ale Răului” din anul 45 î.e.n, unde contextul care o conţine a fost tradus: „Nimănui nu-i place durerea în sine, nici nu o caută sau doreşte, deoarece este durere…”. Dacă referirea la durere se face în sens mult mai larg decât cea strict fizică, ajungem la acea sumă de trăiri care constituie relaţia, poate chiar lupta artistului, a omului pedepsit de natură cu un plus de sensibilitate, în cazul de faţă a poetului, cu realitatea contemporană şi care a fost de cele mai multe ori la originea creaţiei artistice.

Versurile autoarei Luminiţa Ignea, care trăiesc între copertele celor două volume, atât în „Contra-Timp” cât şi în volumul de haiku „muguri de lumină”, fie că se dăruiesc înveşmântate în ceea ce pot asigura procedeele specifice creatorilor de gen, fie că se supun rigorilor de prozodie şi chintesenţializării impuse de poezia de sorginte niponă, deconspiră nivelul de cultură şi forma de sensibilitate care o recomandă pe autoare ca pe un poet a cărui operă, lecturată atent, contribuie la fundamentarea ideii de apartenenţă la grupul celor care se supun mai greu sau nici nu o fac, la valorile acceptate de atât de mulţi încât îşi diluează calitatea.

Sentimentul iubirii… Oare îşi poate imagina cineva o carte de poezie fără versuri de dragoste? Poate doar dacă este scrisă de un extraterestru, deşi eu cred că viaţa formelor inteligente ar fi altfel în lipsa dragostei şi a poeziei. Acest univers al sentimentelor profunde, iubirea, apare, înnobilează strofele cărţii devoalându-se ca „o fericire soră cu moartea” şi evoluează printre riscuri până la a deveni „cântecul de lebădă al singurătăţii”. Dragostea apare, în exprimare explicită sau discret strecurată printre versurile cu note grave, situează în centrul atenţiei cititorului teme dintre cele care fac deliciul celor interesaţi de filosofie.

Şi în poeziile în care sentimentul sentimentelor ocupă locul de primă importanţă, implicarea sinelui auctorial este evidentă şi oferită chiar cu riscul vulnerabilizării. Este vorba de acea vulnerabilizare de care nu este scutit niciun autor şi nu numai cei ai textelor literare. Atunci când se face simţit efectul incongruenţei care corodează prin diferenţiere relaţiile interumane şi care impune distanţarea între sinele mărturisitor şi mediul social, apare detaşarea ca reacţie de răspuns. Această consolare prin detaşare are un trecut vast în literatură de-a lungul timpului. Iar pentru a ne convinge că în poezia de dragoste se poate trăi tot ce inima dictează, autoarea ne propune un experiment Rorshach, doar că aici o lacrimă este prinsă între cutele foii şi, developându-se, relevă chipul celui iubit.

În poeziile Luminiţei Ignea este prezentă şi detaşarea necesară celui care îşi formează şi exprimă o concluzie care să dea versurilor rolul de vector al unor idei, dar şi implicarea prin care se dă viaţă chipului format din cuvinte ca materie primă poetică. Cine trăieşte angoasa căderii din cauza cuvintelor atârnate de aripile visului şi devenite ghiulele trebuie să-şi cumpere iertarea de la acela, orb într-un fel sau altul, dar care deţine mari secrete, că facerea de bine transformă lumea „în cenuşă” şi că „fiecare Icar e destinat pieirii”.

„Sic gloris mundi”, poezia care încheie volumul, da!, iar noi, modeştii cititori, ne simţim stingheriţi la marile banchete în care îmbuibaţii primesc osanale, dar din care lipseşte poezia, chiar vom întoarce foaia, însă pentru a deschide volumul de haiku „muguri de lumină”. Ca membru al Asociaţiei RomanianHaiku, am avut posibilitatea de a cunoaşte activitatea doamnei Luminiţa Ignea din ultimii ani în acest domeniu. Am apreciat cu reverenţa pe care am considerat potrivit să o manifeste un novice faţă de un haijin mereu pe podium la concursurile asociaţiei. Am comparat cartea, realizată prin adunarea versurilor publicate altfel decât în volum de autor, cu formarea unui buchet de flori, dar am avut ocazia de a vedea părerea unei autoare de haiku, Maria Oprea, care a definit în mod mult mai potrivit contextului, anume „o ikebana”, am apreciat şi trebuie să recunosc că, dacă sintagma ar fi fost creată de mine, cu toată modestia de care mă suspectez, aş fi considerat-o perfectă. În „muguri de lumină”, europeanul obişnuit cu alte forme de exprimare a ideilor artistice găseşte cea de a treia dimensiune, cea determinată de profunzimea de la care răzbeşte mesajul, asta fără a se abate de la normele şi rigorile genului. Nu vom da exemple, lăsăm pe cei care au predilecţie pentru imaginea fulgerului care fisurează bezna să se delecteze cu creaţiile Luminiţei Ignea, haiku, senryu şi alte genuri de poezie niponă.

Ambele volume – „muguri de lumină” şi „Contra-Timp” – beneficiază de ilustraţii ale copertelor şi elemente grafice în interior, creaţii ale artistei plastice Tudoriţa Maria Ignea, fiica autoarei. Desenul tinerei pictoriţe preia ideile din text şi le completează şi expune pentru percepţia vizuală adresându-se astfel cititorilor care preferă un mod complex de a recepta cartea. Tudoriţa Maria Ignea nu este o începătoare, în activitatea de până acum există lucrări care au impresionat, ba chiar şi ilustraţii ale altor cărţi.

Aşteptăm alte cărţi semnate Luminiţa Ignea, care are în lucru şi proză. Aşteptăm, de asemenea, un vernisaj Tudoriţa Maria Ignea, pe care avem motive să-l considerăm interesant.

 IOAN MUGUREL SASU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: