Fundu Moldovei, între tradiţie şi modernitate

De curând, comuna Fundu Moldovei a primit titulatura de staţiune turistică de interes local, prin hotărâre de guvern, acest lucru fiind posibil prin implicarea activă a trei factori definitorii: Primăria şi Consiliul Local Fundu Moldovei, Asociaţia de turism „Obcinile Bucovinei” din comună şi Grupul de Acţiune Locală „Bucovina de munte”.

Prin demersul iniţiat de Ministerul Turismului, 11 localităţi din România au devenit staţiuni turistice de interes local. Conform actului normativ adoptat, primesc statutul de staţiuni turistice de interes local următoarele localităţi: Bârsana, judeţul Maramureş; Botiza, judeţul Maramureş; Carei, judeţul Satu Mare; Cisnădie, judeţul Sibiu; Cârţişoara, judeţul Sibiu; Fundu Moldovei, judeţul Suceava; Livada, judeţul Satu Mare; Novaci, judeţul Gorj; Polovragi, judeţul Gorj; Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud; Vama Buzăului, judeţul Braşov. Acest statut mai este deţinut de cinci localităţi sucevene: oraşul Solca şi comunele Cacica, Dorna Candrenilor, Pojorâta şi Poiana Stampei. Alte patru localităţi din judeţ sunt atestate ca staţiuni turistice de interes naţional: Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceviţa şi Vatra Dornei. Localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes local sau naţional beneficiază de un punctaj sporit în obţinerea de finanţări pentru proiectele regionale.

Comuna Fundu Moldovei se află situată în nord-vestul municipiului Câmpulung Moldovenesc, întinzându-se de o parte şi de alta a râului Moldova, pe o lungime de 16 km. Localitatea aflată în nordul României, la aproximativ 50 km de graniţa cu Ucraina, este unul dintre puţinele locuri unde tradiţiile străvechi sunt încă păstrate cu sfinţenie de localnici. Intrarea se face printr-un portic, iar numele localităţii este sculptat cu măiestrie în lemn, dar şi în sufletele oamenilor, de dalta nevăzută a timpului.

 Comuna Fundu Moldovei este compusă din următoarele sate: Fundu Moldovei, Colacu, Botuş, Botuşel, Braniştea, Delniţa, Deluţ, Obcina, Plai şi Smida Ungurenilor. Satul reşedinţă de comună este Fundu Moldovei. Se învecinează la nord-est cu comuna Sadova, la sud-est cu comuna Pojorâta, la sud-vest cu comuna Ciocăneşti, la vest cu comuna Cârlibaba, iar la nord-vest cu comuna Breaza şi cuprinde o suprafaţă de 17579 ha.

Fundu Moldovei apare pentru prima dată într-o hartă redactată de F. G. Bawr în „Carte de la Moldavie pour servir a l’Historie militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs”, publicată la Amsterdam în 1783, realizată între 1768 – 1774, înainte de ocuparea Bucovinei de austrieci, sub numele de Moldavie Fundul. În hârtiile făcute pentru Bucovina în 1843, apare Ober – Fundul Moldawi – Fundul Moldovei de Sus şi Unter – Fundul Moldawi – Fundul Moldovei de Jos. Sub diferite variante, apare în lucrările diferiţilor istorici şi guvernatori militari: Fundo Moldava, Fundo Moldawa, Fundul Moldavii, Fundul Moldowi, Fundul Moldwi, Fundul-moldwi, Moldavi Fundul, Moldawa, Moldowi Fundul.

După Războiul ruso-turc (1768-1774), prin pacea de la Kuciuk-Kainargi, partea de nord a Moldovei, denumită ulterior Bucovina, este anexată Imperiului Habsburgic. Ca urmare, o parte a Ocolului Câmpulungului Moldovenesc, din care făcea parte şi satul Fundu Moldovei, intră, începând din anul 1775, în teritoriul ocupat, datorită modului în care a fost fixată graniţa.

Comuna Fundu Moldovei dispune de următoarele obiective turistice care merită vizitate: Mănăstirea Orata cu hramul Sf. Marie Mare 15 august, Biserica de lemn din satul Colacu, veche de peste 200 de ani, în curtea căreia se află şi mormântul profesorului Traian Popovici, care, în anul 1941, în calitate de primar al Cernăuţiului, a salvat de la deportare în Transnistria aproape 30.000 de evrei. În curtea bisericii vechi se află o casă ţărănească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, „îmbrăcată” în stil tradiţional. Există, de asemenea, două monumente ale eroilor din cele două războaie mondiale, unul în centrul satului Fundu Moldovei şi unul în centrul satului Colacu, un muzeu etnografic situat în imediata apropiere a Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Gusti” din satul Fundu Moldovei.

La nivelul comunei Fundu Moldovei sunt organizate, pe tot parcursul anului, diferite festivaluri şi evenimente: Festivalul naţional de muzică religioasă ortodoxă „Buna Vestire” (25 martie), Balul gospodarilor, organizat a doua zi de Paşte, Festivalul formaţiilor de muzică populară „Rapsod Ilie Cazacu” (de Sf. Ilie).

Comuna Fundu Moldovei este aşezată în apropierea obiectivelor turistice importante de pe raza judeţului Suceava: Mănăstirea Voroneţ – 30 km, Mănăstirea Moldoviţa – 20 km, Mănăstirea Suceviţa – 50 km, Mănăstirea Putna – 100 km, Sanctuarul Catolic de la Cacica – 50 km, Herghelia de la Lucina (cai huţuli) – 25 km.

 Fundu Moldovei este o comună-simbol pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică recunoscută încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, drept unul din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti – primele de acest gen din România.

Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori şi păstrători împătimiţi de istorie materială şi spirituală; comuna este portretizată cultural prin elemente de arhitectură tradiţională şi de civilizaţie a lemnului, prin viaţa păstorească şi prin celelalte ocupaţii, prin meșteșuguri, costum popular, obiceiuri, ritualuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, prin adevărata „ladă de zestre” de cultură şi civilizaţie tradiţională.

Fundu Moldovei este locul unde îşi are rădăcinile Ansamblul artistic „Arcanul”, una din cele mai reprezentative formaţii artistice din Bucovina, atât ca „performanţe” – premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât şi ca origini – înaintaşii celor de astăzi au dansat şi s-au bucurat de succes în 1908 la Viena şi în 1937 la Londra.

Fundu Moldovei este gazda Festivalului “Buna Vestire”, festival de cântece religioase care se desfăşoară sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor şi care are ca scop valorificarea tradiţiilor ortodoxe şi etalarea unor forme de artă populară.

Fundu Moldovei este locul unde se mai pot întâlni obiceiuri şi tradiţii, aşa cum în unele părţi le mai povestesc doar bătrânii: la momentele importante din viaţa omului – naştere, nuntă, înmormântare – şi la diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paştele – împistritul ouălor, sfinţirea păştilor de la Slujba de Înviere – şi cele de iarnă, respectiv de Crăciun şi de Anul Nou – colinda, urătura, buhaiul, jocurile cu măşti; capra şi cerbul, ursul, moşul şi baba, mirele şi mireasa, semănatul.

Fundu Moldovei este un ţinut de legendă în care istoria tradiţională se scrie zilnic în memoria colectivă a localnicilor cu un condei maiestuos al prezentului.

 LUMINIŢA ŢARAN

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: