Cea de a treia lumânare a Hanukiei a fost aprinsă marţi seara, la Sinagoga Gah din Suceava

> La această sărbătoare au fost prezente autorităţi locale şi judeţene

Hanuka sau Sărbătoarea Luminii, una dintre cele mai mari sărbători iudaice, ce durează timp de 8 zile, este celebrată, ca în fiecare an, de membrii comunităţii evreilor din Suceava. Cea de a treia lumânare a Hanukiei a fost aprinsă marţi, la Sinagoga Gah din Suceava.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, prof. Sorin Golda, a salutat prezenţa, alături de membrii comunităţii, la această importantă sărbătoare religioasă, a reprezentanţilor autorităţilor publice judeţene şi locale, dar şi a reprezentanţilor etniilor din Bucovina.

Prof. Sorin Golda a vorbit despre Hanuka, o sărbătoare cu o semnificaţie deosebită pentru evreii din întreaga lume, care marchează alungarea, în urmă cu aproape 2200 de ani, a seleucizilor din Ierusalim, în urma revoltei evreilor din Israel, precum şi repunerea credinţei iudaice în drepturile ei şi resfinţirea Templului lui Solomon din Ierusalim.

El a spus că seleucizii au profanat Templul lui Solomon din Ierusalim în încercarea de a impune revenirea la religia politeistă peste tradiţia iudaică monoteistă, însă reacţia poporului evreu nu s-a lăsat aşteptată, reuşind să reocupe Ierusalimul şi Templul lui Solomon.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava a explicat că pentru resfinţirea acestui templu trebuia să fie aprinse lumânări, iar Dumnezeu a făcut o minune, astfel că uleiul de măsline sfinţit al candelei, care ajungea doar pentru o zi, a ars timp de 8 zile.

„E minunea lui Dumnezeu, care a hotărât că flacăra şi spiritul nu dispar la voia celor care ar dori să dispară” a spus Golda, arătând că minunea lui Dumnezeu se perpetuează de-a lungul secolelor şi „nu poate fi distrusă de om”, iar „pe lângă lumina fizică, mai e şi sufletul omului, pe care nu-l poate stinge niciun dictator”.

Profesorul sucevean a mai spus că 2018 este un an aniversar plin de simboluri, iar multiculturalitatea Bucovinei „nu e o vorbă, ci un fapt”.

„Aşa cum am mai spus cu aproape 10 ani în urmă, despre Bucovina se poate vorbi ca despre o mini-Europă. Suntem o mini-Europă cu bune şi rele, dar mult mai unită decât Europa de azi, iar evreii şi celelalte etnii de aici au contribuit la dezvoltarea acestei mini-Europe” a subliniat Golda.

El a amintit că proiectarea şi supravegherea lucrărilor de construcţie a căii ferate Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc au fost realizate de un inginer evreu.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava a menţionat că unul dintre cei 28 de „Cetăţeni ai Centenarului” este renumitul scriitor Norman Manea, născut în Suceava, care recent a fost omagiat şi premiat din nou în SUA de ambasadorul României la Washington, Liviu Maior. În discursul său de mulţumire la primirea premiului, Norman Manea a vorbit despre Bucovina şi despre contribuţia fostului primar al Cernăuţiului, Traian Popovici, la oprirea deportării a 20.000 de evrei din Bucovina.

Prezent la Sinagoga Gah din Suceava, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava Gheorghe Flutur a spus că vine cu drag de fiecare dată când este invitat la Sărbătoarea Hanuka, arătând că „sunt multe de învăţat din pildele legate de simbolistica luminii”.

El a vorbit despre „aportul foarte consistent” al comunităţii evreilor adus civilizaţiei din zona Bucovinei şi din România.

Prefectul Mirela Adomnicăi a menţionat contribuţia evreilor în trecut şi în prezent la proiecte importante ale zonei, amintind de organizarea, la sfârşitul lunii mai 2018,  la Suceava şi Rădăuţi, a primei ediţii a Festivalului Limbii şi Teatrului Idiş.

Primarul Ion Lungu a spus că municipalitatea, alături de comunitatea evreilor din Suceava, a reuşit să repună în valoare Sinagoga Gah din Suceava în urma unor lucrări de reabilitare. El a menţionat buna colaborare pe plan local dintre autorităţi şi reprezentanţii etniilor din această zonă.

Preşedintele Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher, a declarat că autorităţile locale şi judeţene sunt alături de toate minorităţile din Bucovina, ceea ce întăreşte renumele Bucovinei ca zonă de bună convieţuire. Ghervazen Longher a arătat că, aşa cum la Sinagoga Gah din Suceava au venit să sărbătorească alături de evrei şi persoane aparţinând altor confesiuni, şi la Cacica, în aceeaşi zi, de Sărbătoarea Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor, la capela din salină au participat preoţi şi credincioşi ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici.

Cea de a treia lumânare a Hanukiei (menorei speciale cu nouă braţe) a fost aprinsă de un copil al comunităţii evreieşti sucevene.

Reamintim că în timpul acestei sărbători se servesc mâncăruri preparate în ulei, respectiv gogoşi umplute cu gem sau un preparat pe bază de cartofi, prăjit în ulei, asemănător tocineilor, numit „latche”. (N.B.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!