Experienţe…

Anxietate. „Anxietatea e un domeniu al îndoielii, durerea, un domeniu al certitudinii.” (Gheorghe Grigurcu)

Beauty. Cele mai frumoase femei sunt acolo unde se bea cel mai mult!

Credinţă. „Epistolele lui Ioan neagă orice altă reprezentare a lui Dumnezeu în afară de iubire, în afară de principiul iubirii a cărui conştiinţă o are fiecare om în sinea lui. Nu avem cui şi ce să cerem. Putem doar trăi sau nu în iubire. Când nu există un alt Dumnezeu în afară de iubire, atunci – vrei, nu vrei, slujeşti iubirii, dacă ai simţit insuficienţa vieţii pentru sine şi nevoia de-a comunica cu ceea ce e superior, cu întreaga lume. Această credinţă e necesară. E necesară pentru că e singura posibilă. Iar credinţa asta e durabilă fiindcă tot ce e în plus a fost înlăturat şi se întemeiază pe ce ştie fiecare om cu mintea şi inima lui. Rugăciunea în această credinţă nu se adresează cuiva pentru a cere ceva: ajută-mă, miluieşte-mă, ci spune doar: ştiu că Tu eşti iubire. Vreau să trăiesc în Tine” (Tolstoi).

Dictatură. „Democraţia înseamnă dictatura oamenilor politici. Nu-i auzi decât pe ei, nu-i vezi decât pe ei. Ce fel de sistem e acesta în care eşti obligat să laşi să-ţi intre în viaţă oameni pe care nu i-ai invita în casă? Când părăsesc puterea, respirăm uşuraţi. Când abandonează politica, jubilăm. Problema e că sunt înlocuiţi imediat, în cele mai multe cazuri, de alţii încă şi mai enervanţi. De patruzeci de ani de când votez, schimbările de majoritate nu mi-au schimbat cu nimic viaţa şi îmi închipui că lucrurile stau la fel pentru cei mai mulţi dintre noi” (Patrick Besson, în Le Point, 2012).

Experienţe. „A regreta experienţele pe care le-ai cunoscut înseamnă a-ţi opri propria dezvoltare” (Oscar Wilde).

Filosof. „Filosoful: cel ce se miră de propriile sale idei” (Nietzsche).

Frică. Asistenta: Aţi văzut că în ultima vreme au venit pe lume foarte mulţi gemeni? Doctorul: Păi după cum merg lucrurile în ţara noastră, probabil că le e frică să vină pe lume singuri!

Înţelepciune. „Dispreţ desăvârşit pentru părerea mulţimii şi milă adâncă pentru soarta ei – iată semnul înţelepciunii” (I. L. Caragiale).

Plată. „Tu eşti pentru femeile pe care le iubeşti aşa cum este pentru tine una dintre femeile acelea care te plictisesc” (Cesare Pavese).

Preţ. „Când vrei să te faci plăcut în lume, trebuie să te resemnezi să-i laşi pe nişte oameni ignoranţi să te înveţe o seamă de lucruri pe care le ştii” (Chamfort).

Rău. „Adesea facem binele pentru a săvârşi fără a fi pedepsiţi răul” (La Rochefoucauld).

Risipă. O scoţiancă îi face cadou soţului ei o lampă de citit. Acesta primind cadoul zice: – Risipitoareo! Acum trebuie să ne cumpărăm şi o carte.

Savanţi. „De multe ori oamenii ajung savanţi la fel cum ajung să fie soldaţi: numai pentru că nu sunt buni de altceva” (G. C. Lichtenberg).

Timp. „Firea nu a fost generoasă cu noi dăruindu-ne atâta belşug de timp încât să ne rămână şi ceva de risipit. Vezi bine cât de mult au pierdut chiar şi cei mai atenţi: ceva timp ne răpesc bolile noastre, ceva, ale celor dragi nouă; ceva timp ne răpesc treburile noastre, ceva, cele publice; somnul, mai apoi, ne smulge jumătate din viaţă. La ce bun să ne pierdem cu prostii cea mai mare parte din timpul acesta atât de strâmt şi de iute, care ne duce şi pe noi? Spiritul, de altfel, ia obiceiul de a se amuza. În loc să se îngrijească de sine, şi să facă din filosofie un divertisment, în loc să-i fie un leac. Nu ştiu ce deosebire să fie între înţelepciune şi faptul de a fi înţelept: ştiu că pentru mine nu are nicio importanţă dacă o ştiu ori nu o ştiu. Spune-mi: când voi fi aflat deosebirea dintre înţelepciune şi faptul de a fi înţelept, voi deveni înţelept? De ce mă faci să zăbovesc mai mult asupra unor termeni legaţi de înţelepciune decât asupra lucrărilor ei? Fă-mă mai puternic, fă-mă mai liniştit, fă-mă să fiu egalul sorţii – ba chiar mai presus de ea. Căci voi putea să-i fiu mai presus, dacă mă voi concentra asupra acestui scop în tot ce învăţ. Rămâi cu bine.” (Seneca)

Urâţenie. „Cât despre urâţenia de netăgăduit, aceasta este detestabilă, la fel ca şi unele frumuseţi: frumuseţea care nu ascunde nimic, care nu este masca unei obrăznicii pierdute, care nu se dezminte niciodată şi stă mereu în poziţie de drepţi ca un laş” (Georges Bataille).