Pactul pentru Ţara Dornelor

Sâmbătă, 16 iunie, de Ziua Parcului Naţional Călimani, a fost lansat şi semnat la Centrul de vizitare a parcului din comuna Şaru Dornei „Pactul pentru Ţara Dornelor”, un demers de obţinere a certificării ca destinaţie de ecoturism, certificată ca atare de către Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) şi cunoscută la nivel local, regional, naţional şi internaţional.

Pactul pentru Ţara Dornelor” a fost iniţiat de Asociaţia de Ecoturism „Ţara Dornelor”, documentul fiind semnat de cele 10 primării din Ţara Dornelor – Vatra Dornei, Cârlibaba, Ciocăneşti, Coşna, Dorna Arini, Dorna Candrenilor, Iacobeni, Panaci, Poiana Stampei şi Şaru Dornei, 19 agenţi economici din domeniul ecoturismului şi turismului, instituţii şi organizaţii non-guvernamentale care au ca scop conservarea naturii, printre care se numără Parcul Naţional Călimani, Salvamont Vatra Dornei, Asociaţia „Romontana”, Asociaţia „Pietrosia”, instituţii de învăţământ şi culturale, meşteri populari locali, agenţia de turism Bucovina Travel, compania pentru transport local şi circuite turistice Lutasin Sincarom şi alţi factori implicaţi în dezvoltarea turismului din această zonă care vor hotărî de comun acord calea care trebuie urmată pentru dezvoltarea ecoturismului în Bazinul Dornelor.

Printre avantajele certificării ca destinaţie de ecoturism de către ANT pot fi amintite creşterea notorietăţii brandului zonal, a atractivităţii zonei, implicit creşterea numărului de turişti; încurajarea producătorilor zonali şi a agenţilor economici din domeniul turismului de a dezvolta şi promova atracţii şi oferte de vacanţă în acord cu protejarea naturii şi a tradiţiei.

Cel mai important principiu de bază pentru promovarea ecoturismului este dezvoltarea durabilă

 „Nu putem dezvolta un turism de calitate şi să devenim o destinaţie competitivă la nivel european promovând fiecare separat acelaşi produs. Parcul Naţional Călimani face o promovare, primăria Vatra Dornei, primăriile comunelor, fiecare pensiune promovează ce are mai frumos şi mai bun pe plan local. La un loc avem un produs uriaş care poate fi valorificat mult mai bine şi promovat mult mai eficient.

În acelaşi timp, acest pact este util pentru acreditarea oficială a „Destinaţiei de ecoturism Ţara Dornelor” de Autoritatea Naţională pentru Turism după întocmirea documentaţiei. Partea cea mai grea a dezvoltării destinaţiei cred că este pe cale să se încheie, toţi factorii implicaţi se pun la aceeaşi masă şi hotărăsc un fir logic, care să aibă o finalitate în ceea ce priveşte promovarea turismului.

Am ales ziua de astăzi pentru a lansa acest pact pentru că cel mai important principiu de bază pentru promovarea ecoturismului este dezvoltarea durabilă a unei zone şi ce alt moment mai bun era să facem public acest pact decât Ziua Parcului Călimani, un exemplu pentru întreaga ţară de bună gospodărire a unui patrimoniu natural şi dezvoltare durabilă a turismului”, ne-a spus Liviu Huţanu, responsabil de proiect din partea Parcului Naţional Călimani.

Ecoturismul, un turism de nişă

Conform ing. Basarab Bârlădeanu, directorul Parcului Naţional Călimani, dacă sunt mai mulţi şi gândesc în acelaşi mod vor fi şanse de reuşită în ceea ce priveşte ecoturismul în Ţara Dornelor.

„Ecoturismul este un turism de nişă, o nişă pe care noi dorim să o acoperim şi să promovăm ce avem mai bun în Ţara Dornelor. Se vorbeşte de produse tradiţionale, de arhitectură tradiţională, de costume populare, de meşteri în arta lemnului, în arta ţesutului, de pictori adevăraţi, şi vreau să vă spun că dacă putem vorbi de o politică a unei administraţii de parc naţional, este ideea de a susţine dezvoltarea comunităţilor locale. Pentru asta suntem aici, ne-am dorit să fim cât mai aproape de comunităţile locale, să ne punem la dispoziţia comunităţilor locale în sensul dezvoltării obiceiurilor, dezvoltării activităţilor cu tradiţie din zona Ţării Dornelor şi acesta este motivul pentru care s-a profitat de această zi a Parcului Naţional. Cel mai important rol în dezvoltarea unei destinaţii de ecoturism îl au autorităţile locale, pentru că infrastructura, nevoile şi dezvoltarea unei comunităţi pot dezvolta pozitiv sau negativ peisajul, dar şi întreg fenomenul turistic. De aceea a fost important ca primarii să susţină acest demers”, a precizat ing. Basarab Bârlădeanu.

Sprijinit de proiecte adevărate, ecoturismul dornean poate fi de viitor

Dezvoltarea, promovarea şi acreditarea Tării Dornelor ca destinaţie de ecoturism reprezintă o necesitate, dar şi o oportunitate pentru comunităţile locale de a se dezvolta pe baze solide, beneficiind de implicarea şi susţinerea tuturor factorilor implicaţi, în special administraţiile publice locale.

Ilie Boncheş, primarul municipiului Vatra Dornei, consideră că ecoturismul dornean poate fi gândit într-un proiect de viitor, un proiect de succes, pentru a progresa cât mai repede şi a realiza beneficii atât pentru familiile dornene, dar mai ales pentru turiştii europeni care doresc să vină către această destinaţie. „Mă bucur că anul sărbătoririi centenarului ne reuneşte pe toţi şi când spunem Bucovina ne gândim la perla ei, Vatra Dornei. Dar realitatea este Ţara Dornelor. Ţara Dornelor ne găseşte în nucleul de bază unde tradiţia este la ea acasă şi de secole, atât cei din Vatra Dornei, cât şi cei din Dorna Arini, Şaru Dornei, Dorna Candrenilor, Panaci şi celelalte comune alăturate au secole de tradiţie rămase pure şi intacte. Sprijinit de proiecte adevărate, ecoturismul dornean poate fi gândit într-un proiect de viitor, un proiect de succes”, consideră edilul dornean.

www.romanidecentenar.ro

Pentru primarul comunei Şaru Dornei, Ioan Cătălin Iordache, ziua de sâmbătă a fost una importantă pentru că: „noi trebuie să facem un front comun pentru a ne dezvolta. Cei care vor beneficia de rodul acestei activităţi, de Parcul Naţional Călimani, de Asociaţia de ecoturism şi tot ceea ce se întâmplă în această zi sunt cetăţenii localităţilor noastre şi turiştii”.

Şi inginerul silvic Ionuţ Abutnăriţei a făcut cunoscută susţinerea Regiei Naţionale a Pădurilor, Direcţiei Silvice Suceava şi a Ocolului Silvic Vatra Dornei pentru activităţile derulate de Parcul Naţional Călimani şi primării, în special pe componenta cultură locală, promovarea turismului şi a ecoturismului şi relaţia cu comunităţile.

Destinaţia turistică Ţara Dornelor oferă o gamă variată de oportunităţi pentru turişti

Asociaţia de Ecoturism „Ţara Dornelor” susţine şi promovează valorile, identitatea şi cultura locală prin încurajarea conservării tradiţiilor şi transmiterea acestora generaţiilor tinere. Turiştii asociază destinaţia turistică cu muntele, apele minerale, ospitalitatea, aerul curat, gastronomia şi casele tradiţionale, animalele sălbatice, tratamentele balneo-climaterice etc.

Serviciul Salvamont Vatra Dornei are programe turistice şi are legătura directă cu turistul prin Centrul de Informare Turistică. Destinaţia turistică Ţara Dornelor este asociată cu muntele, apele minerale, ospitalitatea, gastronomia, tratamentele balneo-climaterice, drumeţiile montane, dar şi activităţi variate în natură, dar şi în gospodăriile oamenilor.

„Ţara Dornelor ca destinaţie de ecoturism se dezvoltă foarte bine din două perspective. O perspectivă este partea culinară, ceea ce promovăm noi şi ne iese foarte bine, şi turismul activ. Ţara Dornelor beneficiază de 420 km de trasee montane, 180 km de trasee de cicloturism care sunt în plină dezvoltare, traseele actuale fiind amenajate, marcate şi evidenţiate pe hărţile turistice şi ridicate în sistem GPS, trasee pentru turism ecvestru care se pot desfăşura de la 2 ore până la 3 – 4 zile, trasee de rafting şi easy-rafting şi să nu uităm ceea ce promovăm împreună cu Parcul Naţional Călimani, national observation, trasee scurte de două – trei ore, în care oricine poate ajunge în mijlocul naturii într-un punct de belvedere”, consideră Petrică Ariciuc, şeful Serviciului Salvamont Vatra Dornei.

Istoria, folclorul şi tradiţiile atrag turiştii

Istoria locurilor ar trebui să fie un alt punct de atracţie, aşa cum a scos în evidenţă col. (r.) Ioan Abutnăriţei, cunoscut monograf al Ţării Dornelor, misterioşii munţi Călimani putând atrage un număr mare de turişti, dacă cei implicaţi vor şti să „umble în arhivele Bucovinei şi ale Regatului”.

Vom descoperi că la Vârful Răchitiş aveau loc, pe durata a mai bine de 100 de ani, nedeile de la Vârful Răchitiş, care aveau cele trei elemente ale turismului: cultural, material, al portului popular, pentru că acolo se prezentau cele mai frumoase costume populare, acolo se prezentau cele mai bune mâncăruri din cele trei provincii istorice şi acolo se vorbea despre unire, românism şi istorie. Prin obligaţiile şi sarcinile de serviciu pe care le-am avut cunosc foarte bine parcul Călimani vreau să vă spun că este o zonă mirifică şi, promovată cum trebuie, Călimanii are conotaţii istorice dar şi paranormale. Aici aveau loc întâlnirile dintre trei ţări sub dominaţii diferite şi în care se promova românismul, portul popular, bucătăria românească şi ideile unioniste.

Reprezentant al artizanilor din Vatra Dornei, prof. Mihai Vleju consideră că în asociaţia de turism dorneană un punct forte sunt meşteşugurile tradiţionale şi costumul popular, care trebuie promovate în pensiuni, iar turiştii să poată descoperi tainele meşteşugurilor populare în case ţărăneşti sau în structuri de cazare împreună cu meşterii populari. Profesorul Vleju a spus că această vatră folclorică de influenţă dintre Ardeal şi Bucovina, muzica tradiţională veche trebuie să nu lipsească din petrecerile tematice ale pensiunilor.

Dorel Marcoci, administratorul uneia dintre primele pensiuni omologate în agroturism din România şi prima din Bucovina, consideră că prin colaborarea mai multor structuri, private sau de stat, se poate face performanţă în turism şi totodată va creşte durata de şedere în pensiuni.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: