Evoluţia monedei naţionale din perioada analizată a continuat să fie influenţată de decizia BNR, de acum două săptămâni, de a majora dobânda sa de politică monetară, dar şi de tendinţa de apreciere a dolarului american faţă de principalele monede la nivel mondial.
Cursul euro a scăzut la începutul perioadei la 4,6283 lei, minim al ultimelor patru. A urmat o creştere la 4,6338 lei, pentru ca la finalul perioadei analizate media să fie stabilită la 4,6303 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,629 şi 4,637 lei, cu închiderea în jurul valorii de 4,631 lei.
Volatilitatea redusă a cursului euro a fost consecinţa intrărilor mai mari de valută, investitorii străini fiind atraşi de perspectiva unor noi majorări ale dobânzii de politică monetară a BNR, care se situează în prezent la 2,5%, faţă de minimul istoric de 1,75%, înregistrat la finalul anului trecut.
Creşterile ratei-cheie sunt anticipate de piaţă în condiţiile în care, conform Eurostat, România a înregistrat în aprilie cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană, de 4,3%, după 4% în martie, în timp ce inflaţia de la nivelul Uniunii Europene a încetinit la 1,4%.
Valoarea inflaţiei anunţată de instituţia europeană este mai mică decât cea anunţată de INS, care a calculat pentru luna trecută o creştere a preţurilor de 5,2%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, după majorarea de 5% din martie.
Reamintim că, în ultimul său raport, BNR a revizuit în creştere, de la 3,5% la 3,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3% pentru decembrie 2019.
Perspectivele pe termen mediu sunt totuşi negative. Un raport macroeconomic al Garanti Bank anticipează pentru finalul anului o creştere a euro la 4,78 lei, una dintre cele mai ridicate prognoze din piaţă.
Cursul dolarului american a urcat de la 3,8640 lei, la debutul intervalului, la 3,9308 lei, la finalul lui, medie care se mai înregistra la jumătatea lui decembrie trecut.
Moneda elveţiană s-a apreciat consistent pe pieţele internaţionale, de la 1,1980 la 1,1730 franci/euro, media ei urcând de la 3,8643 la 3,9298 lei.
Evoluţia explozivă a dobânzilor interbancare s-a temperat. La sfârşitul perioadei, indicele ROBOR la 3 luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,74%, iar cel la 6 luni la 2,88%. Indicele la 9 luni a urcat la 2,93%%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 2,98%.
Cotaţiile monedelor din regiune au cunoscut deprecieri consistente faţă de euro. Cea poloneză a crescut de la 4,257 la 4,304 zloţi, iar cea maghiară de la 314,9 la 318,6 forinţi.
Perechea euro/dolar a scăzut de la aproape 1,20 dolari, la începutul perioadei, la 1,1750, la sfârşitul ei, cotaţie care se mai înregistra la jumătatea lui decembrie trecut. Pieţele americane au închis săptămâna la 1,1771 dolari.
Aprecierea dolarului a fost susţinută de creşterea randamentului titlurilor Trezoreriei SUA cu scadenţa la 10 ani la 3,126%, nivel care a mai fost atins în 2011. Dar şi de neliniştea provocată de viitorul guvern italian, format din Mişcarea 5 stele, partid antisistem, şi Liga, de extremă dreaptă, al căror program comun proclamă renunţarea la austeritate.
Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg a încheiat perioada la 8.217,39 dolari.
Comentarii