Autoamăgire. Să ne minţim pe noi înşine ne este mai adânc înrădăcinat decât să-i minţim pe ceilalţi! (Feodor Dostoievski)
Conducători. „Într-o societate a oamenilor care trăiesc o viaţă spirituală, un om cu însuşiri morale superioare lor va ajunge în mod firesc să-i influenţeze şi să-i conducă. În societatea oamenilor care trăiesc numai viaţa corporală, mireană, bazată numai pe câştig şi înşelarea celuilalt, inevitabil mereu va ajunge în fruntea lor şi-şi va exercita puterea omul cu cele mai slabe însuşiri morale.” (Tolstoi)
Dezbatere (de sezon). Discuţie între doi pensionari, ameţiţi nu musai de alcool, ci de televiziuni concurente, aburitoare şi năimite politic: – Eu cred că DNA şi DIICOT cam exagerează! – Şi eu! Am văzut aseară la televizor că şi vremea va fi închisă!
Divorţ. În Japonia, un pretext pentru divorţ îl poate constitui faptul că soţia nu are o ţinută corectă în timpul somnului. Japonezii socotesc poziţia pe care o are omul când doarme drept o dovadă a educaţiei primite în familie.
Floretă. „E greu să mânuieşti, azi, floreta, când toţi ceilalţi, din preajmă, mânuiesc ciomagul.” (Mircea Cărtărescu)
Huzur (bugetar). Cunoscând foarte bine cum s-au comportat unii diplomaţi români în perioada interbelică (şi nu numai ei), la scurt timp după ce a preluat conducerea ţării (25 septembrie 1940), Ion Antonescu a atras atenţia, în Consiliul de colaborare, că „[…] nimănui nu-i este permis să huzurească, să petreacă şi să se îmbogăţească din banii statului. Peste tot, fără excepţie, am constatat o dezordine, o incurie, o nepăsare, o necunoaştere a problemelor, o dezorientare, o lipsă de iniţiativă, de conştiinţă, de suflet şi de dragoste românească îngrozitoare. În schimb, am întâlnit peste tot în diplomaţia noastră «prinţi» improvizaţi, «conţi» acuzaţi de homosexualitate, oameni care veneau la 11 la birou în plină desfăşurare a unor acţiuni şi tratative capitale pentru interesele neamului şi plecau la 13, oameni care se lăudau că nu citesc nici «Universul» (fiindcă îi dezgustă) şi că nu cunosc nici Constituţia ţării, oameni care făceau confuzie între tratatele de pace care ne priveau direct, în schimb făceau trafic de devize, de parfumuri şi nu aveau decât preocupări finaciare personale; oameni care criticau, în limbi străine, bineînţeles, şi faţă de străini; oameni care se lăudau că nu au nicio legătură cu ţara pe care însă o sugeau cât puteau, oameni care nu vorbeau nici româneşte şi care făceau din această demenţă titlu de glorie etc. etc… Modeşti, măsuraţi în toate acţiunile lor, ţinută corectă, tăcută şi resemnată, demni şi grupaţi în semn de solidaritate, fără nicio discuţie în afară de strictul necesar pentru îndeplinirea serviciului, iată care trebuie să fie conduita acelora care reprezintă o frântură din interesul acestei naţii în străinătate”.
Leac. Ce ia un moldovean atunci când îl doare capul? Alcoolcalmin.
Monede. Thomas Hobbes scrisese: „Oamenii se împart în două mari categorii: cei visători, care aruncă monede în apă, în fântâni şi cei realişti, care apoi le scot de acolo”. Altfel spus: alegătorii (mereu visători) şi politicienii, candidaţii… suficient de realişti încât (încă) să-i prostească pe primii…
Proverbe. Paremiologia – adică ştiinţa proverbelor – ne oferă mereu surprize peste meridiane şi culturi. Iată un exemplu. Zicala românească: „Câinele care latră nu muşcă”. Zicala chinezească: „Câinele care latră, nu e suficient de bine prăjit.” Şi ambele popoare au dreptate, nu?
Replică. „Nu există replică mai usturătoare decât dispreţul tăcut.” (Montaigne) Yeees!
Scriitor. „Să scrii e să nu vorbeşti. E să taci. Să urli fără zgomot.” (Margueritte Duras).
SIDA. Cum recunoşti o femeie infestată cu SIDA? Mor bărbaţii după ea…
Transnistria. După o beţie cruntă, un soldat rus cantonat în zonă (incinta cetăţii noatre de la Tighina este şi azi unitate militară!) îl sună, îngrijorat, pe camaradul lui de chef : – Vasea, noi aseară am băut bere? – Băut! – Dar votcă am băut!? – Băut, multă! – Dar am băut, oare, şi coniac? – Băut! Că fac moldovenii ăştia un coniac excelent! – Dar combustibil pentru rachete am băut la urmă!? – Cum să nu, băut… Că e tot pe bază de alcool. – Vai de mine! Dar tu ai fost azi la WC, Vasea!? – Nu! – Atunci, Vasea…, te rog frumos, frate, nu te du! Că eu acum te sun din Tokyo!!!
Weekend. „Atunci când pleacă într-o excursie de un weekend cu un bărbat, femeia se coafează, se epilează, împrumută o fustă de la prietena ei cea mai bună, cumpără o bluză nouă, îşi rimelează genele, ţine regim, umple 15 cutiuţe de plastic cu loţiuni, îşi probează toate hainele de două ori, le calcă şi îşi pune în bagaj o lenjerie sexy. Bărbatul se întreabă dacă şi-a luat cizmele de cauciuc.” (Deborah McKinley)
Comentarii