Deputatul ALDE de Suceava Alexandru Băişanu, membru al comisiei parlamentare comune UNESCO, a declarat, în Parlament, că anul acesta este pentru prima oară este marcată sărbătoarea Mărţişorului ca element de patrimoniu mondial.
„Este pentru prima dată când vorbim despre mărţişorul înscris pe lista UNESCO. În calitate de membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, îmi doresc ca tradiţiile noastre să fie cunoscute în întreaga lume şi consider că a arăta respect pentru datinile românilor este pentru noi, parlamentarii, o datorie morală” a spus Băişanu în alocuţiunea susţinută în Parlament.
El a reamintit că tradiţia de a confecţiona şi a purta un şnur împletit din două fire, unul alb şi unul roşu, este transmisă încă din Antichitate şi este, în vremurile moderne, asociată zilei de 1 Martie.
„Acest şnur, pe care noi obişnuim să îl numim «mărţişor», era realizat şi dăruit de femei membrilor comunităţii, care-l purtau la început de primăvară la gât, la încheietura mâinii, iar mai târziu, prins în piept. Denumit şi Marţ, Mărţic sau Mărţug, era purtat de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcţie de zonă. Potrivit datelor din Atlasul Etnografic al României, mărţişorul a fost răspândit pe tot teritoriul ţării, fiind atestat documentar în peste 500 de localităţi” a menţionat deputatul ALDE Suceava.
Băişanu a subliniat că cercetătorii spun că mărţişorul, dincolo de rolul său de împărtăşire a bucuriei începutului de primăvară şi de dovadă a afecţiunii, era asimilat şi cu o funcţie protectoare, dar şi cu una socială, de solidarizare a membrilor comunităţii şi de recunoaştere a apartenenţei la un grup.
„Astăzi, mărţişorul este oferit de noi doamnelor şi domnişoarelor, ca semn al preţuirii pe care le-o purtăm, iar semnificaţiile rămân de natură simbolică: albul continuă să reprezinte puritatea începutului, iar roşul va rămâne un atribut al vitalităţii, care înseamnă sănătate, frumuseţe şi iubire. Chiar dacă unele dintre motivele asociate mărţişorului se regăsesc şi la bulgari, moldoveni sau macedoneni, românii şi-au creat un stil propriu, care trebuie conservat, promovat şi protejat” a declarat deputatul sucevean.
Băişanu a precizat că, în luna decembrie 2017, a participat la cea de-a XII-a sesiune a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în Republica Coreea, unde a reuşit introducerea în „selecta listă a Patrimoniului Mondial Imaterial” a dosarului multinaţional România, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Republica Moldova, privind practicile culturale asociate zilei de 1 Martie.
El a spus că dosarul avea recomandare de amânare pentru sesiunea următoare a Comitetului, pentru că trebuie ca Republica Moldova şi Macedonia să mai aducă unele completări, dar, ca urmare a acţiunilor de lobby ale delegaţiei parlamentare a României în cadrul sesiunii, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi a Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO, dosarul „Practici culturale de 1 martie” a fost acceptat, astfel încât anul acesta este primul când este marcată sărbătoarea Mărţişorului ca element de patrimoniu mondial.
„Doresc să vă informez că, în cadrul viitoarelor sesiuni ale Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial, se va discuta propunerea de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului «Cămaşa cu altiţă», pe care o cunoaştem cu toţii: ia românească. Comisia îşi propune, prin acţiunile sale, să sprijine şi în viitor demersurile de înscriere a elementelor naţionale în Patrimoniul UNESCO şi să susţină măsurile de protecţie şi de conservare a monumentelor aflate pe listă. De altfel, România este printre ţările care îşi respectă angajamentele luate la nivelul UNESCO şi de aceea considerăm ca ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile acestei organizaţii” a adăugat Băişanu.
Potrivit acestuia, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi-a propus ca, prin acţiuni de diplomaţie parlamentară, să promoveze imaginea României pe plan internaţional, iar pentru aceasta este nevoie de abordări interinstituţionale unitare, care să crească şansele de înscriere a elementelor de patrimoniu naţional în lista UNESCO.
Totodată, Băişanu a arătat că, în primul an în care valoarea de patrimoniu a sărbătorii Mărţişorului este recunoscută pe plan mondial, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a promovat acest simbol în vederea conservării şi perpetuării tradiţiei zilei de 1 Martie, iar, pentru a marca acest moment, în spaţiul din faţa sălii de plen a Camerei Deputaţilor, s-a inaugurat expoziţia-eveniment „Mărţişorul, între vechi şi nou”, realizată împreună cu instituţii de prestigiu pentru spiritualitatea românească, respectiv Muzeul Satului şi Academia Română, instituţii care sprijină în demersul de a promova valorile culturale româneşti şi bunurile înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. (N.B.)
Comentarii