Salonul Anual de Artă 2017 al Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici din România

La Galeria de Artă „Ion Irimescu” Suceava s-a deschis joi, 25 ianuarie 2018, Salonul Anual de Artă 2017 al Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România. Un număr de 32 de artişti profesionişti ne-au împărtăşit cu generozitate şi încântare o parte din lumea lor interioară ce s-a cristalizat cu scopul transcenderii într-o manieră sensibilă. De această dată, expoziţia ne fascinează cu noi idei, noi provocări şi intenţii materializate în mod profesionist în diferite tehnici (pictură, grafică, tapiserie, macrameu ş.a.m.d.).

Toţi artiştii care au expus au adus o notă de originalitate, ceva din stilul lor personal, din experienţele şi trăirile lor, făcând ca expoziţia să fie una cu adevărat provocatoare şi efervescentă. De exemplu, artista Iulia Andrieş pune mare preţ pe sinceritate şi consideră pe drept cuvânt că domeniul artei, al picturii este un teritoriu fragil şi interpretativ, în care cu uşurinţă poţi fi demascat, arta fiind realmente oglinda sufletului. Pe când artistul Iulian Asimionesei este stăpân pe modalitatea de definire a spaţiului cu ajutorul culorii, stabilind distanţele juste pentru o proporţie optimă cu ajutorul tonalităţilor diferite de culori.

Peisajul lui Călin Baban se distinge prin soliditate, claritate structurală, sobrietate specific masculină şi distincţie certă a planurilor. Iar artistul Gabrel Baban se foloseşte mult de imagini exacte, dar ele nu reprezintă totuşi copii după natură, ci sunt creaţiile sale în sensul cel mai strict cu putinţă, mulţumită sensurilor pe care le comunică fiecare din imaginile sale.

La Sorin Baciu instinctul artistic este unul de factură cognitivă, aşadar rezultatul artistic este de la sine înţeles unul ce ţine tot de cogniţie. Tabloul intitulat Ecce Agnus este interpretativ şi face trimitere la universurile paralele, el caută cu consecvenţă un numitor comun, ca mai apoi să restricţioneze interesul, abundă de simboluri ascunse, unele aproape imperceptibile la o analiză de ansamblu, în care clocoteşte febra pulsaţiei mistice. Pe când artista Emilia Burlacu îşi eliberează energia creatoare simţind un puternic ataşament faţă de sacralitate, totul ducând către mirificul travaliu dătător de speranţă şi lumină.

Ovidiu Buzec are o viziune intuitivă, reflexivă, iar specificitatea lui constă în acumularea energiei dinamice, în mişcarea bruscă şi în expresia mult mai evidenţiată. În schimb, Loredana Ceică ne induce într-o transă vizuală unde paleta cromatică este variată, contrastele puternice, dar în care se întrezăreşte semnul vizibil al voinţei sale de a crea, de a transpune idei şi sentimente.

Tablourile lui Cătălin Alexandru Chifan sunt animate de sentimentul frumosului, sentiment pur şi dezinteresat, de unde rădăcinile sensurilor se nasc din experienţa trăită, dar care propune o nouă viziune, un nou orizont. Iar artistul Ioan Coţofan comunică bucuria, exuberanţa exterioară vieţii, reuşeşte să proiecteze un cadru idilic de visare, de contemplare, utilizând culori simple ce se împletesc mlădios, conferind trăiri de măreţie şi bunăstare.

În ceea ce priveşte creaţia Elenei Domnar, tuşele de culoare dinamice născocesc un înveliş liric ce protejează atât mesajul, cât şi conţinutul impetuos al formei. La Victor Foca, formele sunt interpretate cu o sensibilitate mai curioasă şi reuşeşte cu stoicism să emane cele mai elevate sentimente, cele mai adânci intuiţii ale naturii sale.

Acuarela Veronicăi Gridinoc a fost dezvoltată într-un mod particular, unde tuşele sunt mai curând indicaţii decât enunţuri categorice, prin urmare pânza chiar poate servi drept element de legătură între tuşele separate de culoare. Pe când paleta caldă, structurile liniare bine ancorate în structura compoziţională, scot în relief elemente dictate de o necesitate simbolică, cum numai artista Georgeta Gheorghiu le poate simţi.

Viziunea artistei Eugenia Goraş are o prospeţime încântătoare, iar organizarea formală, o forţă remarcabilă ce se transpune într-un Conglomerat eterogen, pe când artistul Dan Grigoraş este puternic atras de contrastele puternice, de sugerarea grafică, de geometrie, structuralitate şi verticalitate.

Adrian Grosari aduce în prim-plan trei compoziţii realizate în tehnica graficii şi a acuarelei, ilustrând Mănăstirea Humorului într-un mod aparte, din unghiuri diferite, interesante şi nu banale, din care surprinde anumite detalii de unde ştie să extragă esenţa. Cu o evidentă preocupare spre detalii precis studiate, ce sunt supuse prezentării unui public cunoscător spre apreciere şi închinare, Oana Ruxandra Hrişcă încheagă compoziţiile denumite Daniel, Marduk şi balaurul şi Ispita şarpelui cu o tematică bogată în elemente de factură simbolică. Artista probează o impresionantă siguranţă şi un îndelung exerciţiu unde mesajul inserat sugerează păstrarea intimităţii dintre noi şi divinitate, lăsând de înţeles că taina trebuie să rămână de neatins.

Marcela Larionescu ne dezvăluie Cântecul iubirii ca pe un testament lăsat posterităţii, un testament spiritual cu încărcătură filosofică ce ne determină să conştientizăm legătura adevărată a iubirii, a iubirii lui Dumnezeu faţă de noi şi a iubirii părinţilor, a bunicilor faţă de propriii copii. Curajos, excesiv, dar camuflat în formele meditaţiei metafizice, cu o atitudine utopic reacţionară, artistul Cătălin Luca aduce în prim-plan un basorelief puternic incizat şi stilizat, unde este reprezentat un maiestuos cal.

În cazul artistei Oana Miron se poate observa cu uşurinţă predilecţia către studiul fidel al naturii statice, bine conturată, ce inspiră materialitate cu caracter boem, dar şi voinţa fermă de a stăpâni efectele juxtapunerii culorilor pe pânză. Iar la artistul Niculai Moroşan observăm un psihic ascendent către conştiinţă, lucrarea sa fiind nu o simplă contemplaţie, ci o lucrare cu energii bine direcţionate care conduc către o conştiinţă limpede, unde umbra autorului se naşte din creaţia sa, de unde se poate observa siguranţa şi stilul degajat, dar în acelaşi timp precis ce îl caracterizează.

Artista Oana Moruz Chelariu ne încântă cu două lucrări care emană gingăşie, puritate, speranţă, pioşenie, dintre care într-una ne prezintă portretul fetiţei sale, realizat cu mare grijă, fiind vegheat de un înger ce parcă aievea îi conturează chipul. Iar artista Viorica Moruz ne surprinde cu două lucrări singulare abordate cu intuiţie şi multă atenţie, tratate într-o primă fază singular, ca spre final să fie surprinsă de rezultatul uimitor al îmbinării celor două compoziţii care se formează ca o unitate bine înrădăcinată.

Mihai Pânzaru-PIM înfăţişează cu nonşalanţă diverse stări psihice, el regăsindu-se prin diverse forme în creaţiile sale. Artistul redă cât se poate de sugestiv starea lucrurilor, atmosfera locului, spaţialitatea, temporalitatea, magia culorii, aspectul prăfuit al vremii şi al vremurilor. Pe când, artista Puşa Pâslaru reuşeşte să exprime în natura moartă sentimentele sale cele mai elevate şi intenţiile cele mai adânci ale naturii sale. Artista este extrem de atentă, riguroasă şi tratează cu seriozitate problemele legate de ritmicitate, flexibilitate şi forţă modelatoare, unitatea şi ordinea fiind evidente în compoziţiile sale, iar culorilor armonioase oferindu-le viaţă.

Artista Lucia Puşcaşu deţine o forţă năvalnică, vulcanică, ce emite o vibraţie aparte publicului, te ademeneşte, te stârneşte, graţie stării de echilibru şi jocului armonios de aptitudini. Arta sa prezintă un adevăr intuitiv, holistic şi aduce cu sine o lume întreagă, spontan, pe deplin, fără prea multă mediere, trimiţând la un orizont plin de sens. Iar artista Camelia Rusu Sadovei se evidenţiază printr-o sensibilitate aleasă, ceea ce se remarcă în coloritul delicat, în fineţea formelor, în contrastele enigmatice ce ne determină să contemplăm lumea vegetală, transparenţa cristalină. Artista redă lumea cu ajutorul unor mijloace sensibile, în care fineţea ochiului excelează şi înglobează o semiotică poetică nouă ce desăvârşeşte sensibilul natural.

Dumitru Rusu ne fascinează cu două compoziţii de factură naivă ce transmit bunăstare, veselie, entuziasm şi care menţin în noi dorinţa de a păstra vii tradiţiile, care ne-au rămas ca moştenire de mii de ani şi care ne-au fost punct de legătură între generaţii, artistul izbutind să transmită ceva ce stă la baza fundamentală a societăţii, acea atmosferă de sărbătoare, de recunoştinţă, de bucurie. Cu o mare forţă de coeziune şi vigoare spirituală, artistul Vasile Anghel Siminiuc surprinde echilibrul interior al peisajului, dobândind o uşurinţă, o structuralitate definitorie. Ne vrăjeşte prin energia cu care amestecă pasta densă ce îi oferă o formă concretă direct pe pânză, punând cel mai bine în evidenţă amintirile desăvârşite.

Artista Milena Tomuţ intră în transa creatoare, iar acest lucru o determină să creeze necontenit, arzând de nerăbdare să găsească tehnici, procedee, materiale care să-i permită să evolueze, dar şi să se elibereze de ceea ce este voluntar în creaţie. Cu nonşalanţă şi spontaneitate, artistul Constantin Ungureanu-Box mânuieşte uneltele picturii ilustrând un portret al scriitorului Ion Creangă, un portret expresiv, nonconformist, dezvoltat pe o suprafaţă de mari dimensiuni ce îi permite să se joace facil cu tuşele viguroase executate amplu şi cu o sinceritate deliberată.

Întreaga suită de lucrări freamătă de o vitalitate aparte şi o atmosferă încărcată cu fine sensibilităţi umane, de motive, de teme, influenţe şi stări de déja-vu-uri. Arta este un câmp nelimitat de posibilităţi, iar în artă gustul este personal, fiind influenţat în mod arbitrar de societate, dar care se formează în timp, depinzând fireşte de context, de mediul în care te naşti, trăieşti şi te formezi.

Caracterul dual al esteticii poate fi exprimat şi prin contrastul dintre frumosul condiţionat de om. Omul fiind implicat în estetică în mai multe feluri: el creând frumosul şi arta, valorificând şi participând ca artist, receptor, dar şi critic.

 DELIA IOANA LEIZERIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: