Motto: „Când te naşti, Dumnezeu dă la fiecare câte o porţie de băutură.
Eu mi-am gătat-o de mult.” (Grigore Leşe)
La începutul lunii octombrie, peste 160 de membri ai 38 de grupări ale Alcoolicilor anonimi din ţară (Grupul „Speranţa” din Suceava a participat cu 20 de membri, avându-l ca reprezentant oficial pe Emil) şi-au dat întâlnire la Baia Mare pentru întâlnirea anuală, de data aceasta având şi o conotaţie aniversară. Mai exact, au fost sărbătoriţi 20 de ani de existenţă a Grupului „Sf. Varvara” şi 15 ani ai Grupului „Zorile”, ambele din oraşul gazdă. Bineînţeles, s-a făcut un istoric al înfiinţării celor două grupuri. Referitor la Grupul „Sf. Varvara”, s-a spus că: „În oraşul minier Baia Mare, consumul de alcool a făcut şi mai face victime printre oameni. Totuşi, în 1997, s-a ivit şansa salvării unor vieţi prin înfiinţarea grupului A.A. Sf. Varvara. Denumirea se leagă de specificul minier al oraşului, sfânta Varvara fiind ocrotitoarea minerilor (…) În decurs de 4-5 ani s-a ajuns la peste 40-50 de alcoolici în acest grup şi atunci a luat fiinţă şi al doilea grup A.A. din Baia Mare, «Zorile», care a făcut ca din 2002 să apară zorile zilei mai senine pentru cei care au venit înspre A.A. şi au rămas abstinenţi ca să poată trăi zile cât mai frumoase şi fericite alături de familiile lor”.
Alcoolismul este o boală
În afară de discuţiile legate de înfiinţarea celor două grupuri A.A. băimărene şi premierea celor mai longevivi abstinenţi, s-a dezbătut tema „Unitate şi prietenie în sprijinul abstinenţei”, dar s-a discutat şi despre susţinerea ideii ca legislaţia să confirme că alcoolismul este o boală. În sprijinul acestui demers, membrii A.A. au adus un material prezentat la o conferinţă de dr. Georgeta Cocian, medic principal psihiatru. Specialista se referea la o experienţă trăită în SUA, unde a studiat alături de alţi colegi din domeniu problemele alcoolismului şi dependenţei de droguri. Ce spunea Georgeta Ciocan ulterior: „Alcoolismul este definit ca o pierdere a controlului asupra alcoolului; sau o altă definiţie: obsesie mentală combinată cu alergie fizică. Termenul de alergie fizică are ca sens o reactivitate diferită, adversă faţă de alcool şi care rezultă dintr-o predispoziţie genetică. Determinismul genetic este primul concept al acestei boli. Al doilea ar fi că această boală este parţial o boală biochimică. Metabolismul biocerebral este diferit. (…) Alt concept, al treilea, este acela de diferenţiere a băutorului social de băutorul problemă. De ce băutorul problemă, respectiv alcoolicul, nu poate stăpâni băutul? De ce nu se poate opri? Voinţa individului nu poate fi implicată în procesul chimic complicat, în procesul de descompunere a alcoolului. Acetaldehida, o substanţă extrem de toxică, care în cazul băutorului social se descompune în CO2 şi H2O, produse ce se elimină din organism, în cazul băutorului problemă, al alcoolicului, printr-un determinism genetic, se întâmplă cu totul altceva. Acetaldehida se combină cu dopamina care se găseşte în creier şi care, în prezenţa unei anumite enzime, are ca rezultat o substanţă de tip heroină ce se acumulează în creier şi este responsabilă de comportamentul consumatorului”. Am adaptat niţel materialul doamnei doctor, că mai erau şi termeni pur medicali şi de chimie… Concluzia însă este aceeaşi. Alcoolismul este, clar, o boală. Şi mai citez ceva din materialul dnei Georgeta Cocian: „La primul pahar, omul stă relaxat, bine dispus şi în control, dar substanţa (dopamina – n.n.) fiind activată de alcool, apare un fenomen fizic care poate fi definit ca o intensă şi nestăpânită dorinţă sau nevoie pentru al doilea pahar. Al doilea pahar va creşte această dorinţă, al treilea şi al patrulea…etc. şi alcoolicul nu se va mai putea opri. Deci cheia înţelegerii lipsei de control este că aceasta apare după primul pahar. De aici afirmaţia că pentru un alcoolic un pahar este prea mult şi 100 nu-s destule. Al patrulea concept al bolii: alcoolismul este o boală progresivă. Chiar dacă unii pot controla băutul o vreme îndelungată, se ajunge în timp la o creştere a cantităţii pentru a obţine acelaşi efect. Să descriu trei faze pe care le parcurge această boală. În prima fază, băutura produce o uşurare a stării emoţionale, morale sau fizice, o reducere a tensiunilor, o scădere a anxietăţilor. Durata acestei faze e individuală: luni sau ani. Urmează un stadiu intermediar al bolii care coincide cu modificări de personalitate, probleme crescânde în familie, la serviciu, conflicte cu legea. Acest stagiu durează de asemenea luni sau ani. Al treilea stadiu, tardiv, coincide cu apariţia deteriorării fizice şi multiple complicaţii somatice”.
„Un alcoolic salvat…, un erou”
Dar ca să nu mai lungim materialul, că boala asta e, pe bune, o boală şi încă de durată, vă readuc aminte că în Suceava există Grupul alcoolicilor anonimi „Speranţa”, care se întâlneşte la Spitalul de Psihiatrie Burdujeni în zilele de luni, miercuri şi vineri, de la ora 17. Pentru informaţii suplimentare puteţi accesa site-ul www.alcooliciianonimi.ro Constanin-Sv, ori să sunaţi la tel. 0731. 114. 440 sau 0770. 225. 522. Şi nu uitaţi un citat din Friedrich von Bodelschwingh: „Dacă întâlneşti un alcoolic salvat, atunci întâlneşti un erou. În el pândeşte duşmanul adormit. Acest om rămâne împovărat de slăbiciunea sa şi îşi continuă drumul printr-o lume în care se bea fără discernământ, o lume care nu-l înţelege şi o societate care se crede îndreptăţită, în ignoranţa ei, să îl privească de sus, ca pe un om inferior, fiindcă îndrăzneşte să înoate împotriva fluviului de alcool”.
Comentarii