Despre transporturile auto sucevene de odinioară

Întreprinderea de Transporturi Auto (ITA) Suceava – cea mai mare întreprindere de transport de călători şi marfă din judeţul Suceava! În cadrul ITA Suceava, unitatea de transport era compusă din şapte autobaze, după cum urmează: Autobaza 1 Suceava Transport Călători; Autobaza 2 Transport Marfă; autobazele Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, toate acestea fiind mixte (călători şi marfă). O perioadă de timp, ITA Suceava a cuprins şi autobazele din judeţul Botoşani (Botoşani, Dorohoi şi Săveni).

Despre transporturile auto în general a apărut o singură publicaţie, intitulată „Oameni şi fapte” (1984), în care şi ITA Suceava era menţionată, în contextul în care Transportul Public de Stat (marfă şi călători) împlinea 50 de ani.

Se considera că evoluţia sectorului auto românesc în acei 50 de ani era susţinută printr-o bună organizare şi dotare. Mai întâi se înfiinţaseră Regia Autonomă de Transport Auto (RATA) – 1946-1951; Direcţia Generală a Transportului Auto (DGTA); Centrala de Transporturi Auto (CTA); Întreprinderea Regională de Transporturi Auto (IRTA).

În consecinţă, s-au înfiinţat autobazele de transport auto mixte (de călători şi marfă) ale ITA Suceava – ing. Pălînceanu Alexandru, director; ing. Rotaru Ioan, director adjunct; ing. Tasoti Georgel, director tehnic; ing. Macovei Ioan, şef de serviciu; ec. Robciuc Vasile, contabil-şef; ec. Velicu Emil, contabil-şef; ing. Huţuleac Mihai, inspector control auto.

Pe parcurs, autobuzele au fost conduse după cum urmează: Autobaza 1 Suceava: Bogos Ştefan, Sindrilari Isidor, Pălînceanu Alexandru, Patrichi Flavius, Munteanu Vasile, Huţuleac Mihai, Antonache Ioan, Baciu Niculai, Cojocaru Niculai; Autobaza 2 Suceava: Frunzuc Petru ş.a.; Autobaza Rădăuţi: Trofin, Huţuleac, Ciobîcă Niculai; Autobaza Fălticeni: Popescu Ştefan, Miron ş.a.; Autobaza Gura Humorului: Lehaci; Autobaza Câmpulung Moldovenesc: Rotaru, Corjîn, Florea Ion; Autobaza Vatra Dornei: Perdeica Nicolai, Iuga, Negrea.

La ITA Suceava au funcţionat: Florea şi Pălînceanu Alexandru, director general; Constantinescu, director adjunct; Cuciureanu Petru, inspector-şef; Macovei Ioan, şef serviciu; ec. Velicu Emil şi Pînzaru Dumitru, contabili-şefi.

Întreprinderea de Transporturi Auto Suceava a luat fiinţă în anul 1953, luna aprilie, în oraşul Rădăuţi, sub denumirea de RATA. În anul 1958, prin comasare cu IART, sediul a fost stabilit la Suceava, sub denumirea de DRTA Suceava. În anul 1973, DRTA Suceava a trecut sub tutela DRTA Piatra Neamţ, funcţionând ca autobază, cu şase secţii în subordine. În anul 1974, prin aplicarea HCM 1381, se înfiinţează ITA Suceava, cu şapte autobaze în subordine.

După Revoluţie, Autobaza II Suceava s-a desfiinţat, rămânând doar Autobaza I Suceava, transport călători. Celelalte autobaze au fost privatizate, iar noi am trecut sub comanda Atlassib Sibiu.

De menţionat că, până la Revoluţia din 1989, ITA Suceava, respectiv Autobaza I Suceava, transporta mii de muncitori, adică forţa de muncă din întreg judeţul şi din municipiul Suceava, cu vremea făcând din ce în ce mai greu faţă situaţiei, deoarece începuse să se resimtă lipsa pieselor de schimb, a anvelopelor, acumulatorilor, iar în ultima perioadă a carburanţilor. Vorbesc în cunoştinţă de cauză, întrucât am lucrat ca tehnician la Aprovizionare, la Norme consum şi la Controlul auto. Aprovizionarea unităţii cu piese şi cu materiale se efectua prin repartiţii; cu greu se putea rezolva situaţia şi obţine materialele necesare.

În anul 1986, conform evidenţelor parcului auto pe întreaga ITA, numărul maşinilor active era următorul: autocamioane – 670; autobasculante – 141; autobuze – 429; remorci – 395.

Să nu uităm că toate întreprinderile de acest fel din ţară au participat cu parcurile de autobasculante la construirea Canalului Dunărea – Marea Neagră, printre acestea numărându-se, în mod obligatoriu, şi ITA Suceava. Pe lângă conducătorii auto, pe perioade limitate, s-a repartizat şi personal auxiliar de întreţinere.

La ora actuală, în municipiul Suceava funcţionează Autobaza I, cu un parc auto de autobuze care efectuează curse interne şi internaţionale.

Amintesc şi că, în primii ani de după Revoluţie, s-a realizat un parteneriat între întreprinderile de transport Suceava şi Cernăuţi; circulau şapte curse ale noastre şi şapte ale Cernăuţiului. Un acord similar s-a stabilit între Suceava şi Chişinău.

Concomitent, au început a circula peste graniţe, tot mai mult, şi posesorii de maşini mici. Astfel a scăzut traficul de călători, traseele respective, efectuate cu autobuzele, devenind nerentabile. La ora actuală există doar o singură cursă pe zi între Cernăuţi şi Suceava, aceasta fiind a Cernăuţiului.

Dar s-a reuşit o performanţă, aceea ca ambele puncte vamale să fie, zilnic, aglomerate.

         CIPRIAN BOJESCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: