Reprezentanţi ai asociaţiilor din sectorul forestier, ai unor asociaţii de protecţia mediului, ai Ministerului Apelor şi Pădurilor şi parlamentari au discutat din nou despre legislaţia din domeniu, concluzionând că OUG 51/2016 trebuie abrogată, iar HG 1004/2016 trebuie prorogată şi revizuită.
Dezbaterea a fost iniţiată de Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, organizaţia „umbrelă” a sectorului, iniţiată anul trecut, la care au participat atât reprezentanţi ai Ministerului Apelor şi Pădurilor, cât şi reprezentanţii principalelor grupuri parlamentare.
În cadrul dezbaterii, moderată de vicepreşedintele Nostra Silva, Cătălin Tobescu, care a adunat reprezentanţi ai tuturor factorilor implicaţi, s-au dezbătut legea contravenţiilor, dezvoltarea proiectului SUMAL – reglementată prin HG 1004/2016, criza lemnului de foc şi reducerea suprafeţei pădurilor neadministrate.
În cadrul discuţiilor care s-au purtat la începutul săptămânii, Ciprian Muscă, reprezentantul Asociaţiei Forestiere Bucovina, a arătat că activitatea normală este blocată prin sancţionarea oricărui prejudiciu de exploatare considerat „evitabil” şi că se sancţionează chiar şi neexploatarea unor arbori marcaţi, care se poate întâmpla şi din motive de protecţia muncii.
El a mai explicat că se sancţionează diferenţele de număr de piese/ dimensiuni faţă de aviz, deşi concomitent s-au reglementat toleranţe pe volum şi consideră greşită măsura confiscării mijlocului de transport pentru orice contravenţie minoră, apreciind că ar trebui limitată doar pentru infracţiuni, respectiv pentru lemn dovedit ca tăiat ilegal sau furat.
Ciprian Muscă a adăugat că şi completarea unui aviz, cu raportare online a fiecărei piese, determină ca timpul necesar să fie de două-trei ore, iar pentru o echipă formată din doi oameni ajutaţi de un utilaj de manipulare buşteni costurile sunt prohibitive.
Totodată, el a arătat că nu au fost luate în considerare propunerile sectorului de a se permite cubajul tehnic pentru piese până la 26 cm, respectiv lemnul subţire, din rărituri.
Cătălin Tobescu a remarcat că legea contravenţiilor a amplificat blocajul sectorului forestier, a condus la foarte multe abuzuri ale controlului şi a alimentat campaniile de denigrare a sectorului.
El a arătat că au fost acţiuni abuzive, respectiv confiscări de cantităţi mari de masă lemnoasă, deşi provenienţa ilegală nu a fost dovedită, confiscarea masei lemnoase avizate peste cantitatea trecută în procesul-verbal de reprimire, deşi masa lemnoasă se încadra în rezultatele APV, confiscări de masă lemnoasă cu provenienţă certă dintr-un APV autorizat, doar pentru că poziţionarea GPS la emiterea avizului era diferită decât platforma primară.
El a menţionat că majoritatea confiscărilor s-au făcut „contravaloric”, iar volumul total al confiscărilor este de sub 200.000 mc, deci sub 2% din volumul vehiculat ca tăiat ilegal, iar numărul transporturilor confirmate ca ilegale în urma apelării „Inspectorului pădurii – 112” este de 375 pe întreg anul 2016, în condiţiile în care anual sunt milioane de transporturi de masă lemnoasă.
„Deşi rezultatele controalelor sunt insignifiante şi au foarte puţină legătură cu combaterea tăierilor ilegale, au blocat inclusiv recoltarea de vegetaţie din afara fondului forestier naţional – amenzi pentru transport de pruni din livezi –, activităţi economice – transport de lemn pe şantiere de construcţii. Rezultatele controalelor au fost larg mediatizate prin comunicate de presă, de către organele de control, pentru imagine, denigrând sectorul”, spus Tobescu.
El a arătat că aşteaptă o abordare nouă, o relaţie mult mai bună cu mediul de afaceri, bazată pe principiile Legii prevenţiei, controlul trebuind să dovedească provenienţa ilegală, iar agenţii economici să nu fie încărcaţi cu birocraţie pentru a dovedi „provenienţă legală”.
Şi preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri, Gabriel Stanciu, a arătat că cvasitotalitatea prevederilor actului normativ se referă la personalul silvic, iar presiunea creată de abuzuri şi birocraţie a condus la părăsirea sectorului de către personalul silvic. „Sunt foarte multe amenzi disproporţionat de mari, de sute de milioane, pentru fapte banale, care pot fi sancţionate cel mult pe baza contractului de muncă. Sunt amenzi pentru orice, cum ar fi aplicare de marcă ilizibilă, iar activitatea normală a ocoalelor silvice este blocată”, a spus Stanciu.
De remarcat este că şi reprezentantul Romsilva, Codruţ Bâlea, a susţinut punctele de vedere ale celor din ocoalele silvice private privind abrogarea OUG 51/2016.
Reprezentantul Holzindustrie Schweighofer, Vasile Varvaroi, a subliniat că prin „diferenţe pe număr de piese sau dimensiuni” faţă de aviz orice transport de masă lemnoasă poate fi confiscat, iar aceeaşi situaţie la recepţie este izvor de abuzuri ale controlului, punând în imposibilitate desfăşurarea normală a activităţii.
El consideră că ar trebui să existe ghiduri de bune practici pentru control, pentru a se evita interpretările abuzive.
Preşedintele Nostra Silva, Bogdan Tudor, a subliniat că în octombrie 2016 situaţia creată prin aprobarea OUG 51/2016 a fost dezbătută în Comisia de Mediu a Camerei Deputaţilor, iar concluzia a fost că actul normativ este atât de prost întocmit încât singura soluţie este abrogarea lui.
El a arătat că actul este neconstituţional în condiţiile în care veniturile din vânzarea lemnului confiscat se fac venituri la bugetul statului, chiar dacă păgubitul este identificat proprietarul de pădure.
Reprezentanţi ai asociaţiilor de protecţia mediului au susţinut revizuirea actului normativ arătând că există supralegiferare.
În concluzie, participanţii consideră că legea trebuie revizuită, prin conexarea proiectului de lege aflat în dezbatere parlamentară cu proiectul de lege de aprobare a OUG 51/2016.
În ceea ce priveşte proiectul de dezvoltare a SUMAL reglementat de HG 1004/2016, participanţii au convenit că intrarea în vigoare a actului normativ trebuie prorogată, iar proiectul trebuie revizuit.
Comentarii