În perioada 16-18 septembrie, la Gura Humorului s-a desfăşurat a XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la… Gura Humorului”. Deschiderea oficială a avut loc vineri după-amiază, la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, cu vernisajul Salonului 2016, cuprinzând peste 250 de lucrări trimise în concurs de caricaturişti din peste 48 de ţări de pe şase continente, şi vernisajele expoziţiilor personale ale graficienilor Sergiu Grapă, Viorel Baciu, Viorel Corodescu-COV, Marin Avramescu, Eugen Mirea, expoziţia „Of-uri… (Of, of, măi, măi!)” a lui Gabriel Bratu, expoziţiile „In memoriam Sorin Postolache” şi „In memoriam George Gavrilean”, expoziţia de grafică satirică pentru copii. Expoziţia cu portretele participanţilor la festival intitulată „Galeria Umoriştilor 2016”, realizată pe două secţiuni, grafică satirică şi literatură umoristică, lansările de cărţi umoristice, semnate de Cornel Udrea şi Niculae Darie, deschiderea atelierelor de grafică satirică „Artiştii humorişti în acţiune…” au întregit prima zi a festivalului.
De la „O gură de (H)umor”…, la mai multe guri în Humor. Cele două teme principale ale ediţiei au fost „(H)umor în Bucovina” (literatură umoristică) şi „O gură de (H)umor” (grafică satirică).
Juriul internaţional a cuprins personalităţi din Italia, Franţa, Serbia, Germania şi România. Membrii juriului din ţară au fost prezenţi la Gura Humorului, ceilalţi au acordat notele online. Membrii juriului din România prezenţi la ediţia din acest an au fost: maestrul Ştefan Popa Popa’s – preşedinte de onoare a Festivalului, preşedinte al Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România, graficianul Gabriel Bratu, preşedintele secţiunii de grafică satirică, vicepreşedinte al Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România, scriitorul Cornel Udrea, preşedintele secţiunii de literatură umoristică.
De la primarul Marius Ursaciuc am aflat că desenele din expoziţia participanţilor vor fi expuse în parcul central, pentru a putea fi admirate şi de cei care vor poposi în staţiune în perioada de iarnă.
Inima humorenilor, împărţită în două. Festivalul a fost deschis de primarul humorean Marius Ursaciuc şi de primarul comunei Mănăstirea Humorului, Constantin Moldovan.
Cei doi prezentatori ai festivalului, Cristian Greţcu şi Florin Constantin, cunoscuţi membri ai trupei „Divertis”, au considerat că asocierea dintre oraşul Gura Humorului şi Mănăstirea Humorului a fost preluată de modelul bucureştean de la alegerile din această vară: „Bucureştiul acum este unit cu Afumaţi, pentru că noi ne-am cam pierdut cu Firea şi ne-am regăsit cu Pandele”.
Primarul Ursaciuc a împărţit o inimă dăruită humorenilor… în două, iar primarul Moldovan a dedicat tuturor bucovinenilor un „Sonet pentru Bucovina”.
„Noi suntem primarii Humorului. Aici o să vedeţi tot timpul o gură mare, iar mai încolo o mănăstire. Port tricolorul nu ca să fiu identificat, ci pentru că l-am dat de atâtea ori jos în timpul Zilelor Humorului şi l-am tot oferit altor primari, încât anul acesta m-am gândit să îl port numai eu. Mai mult decât atât, trebuie să le ofer ceva oaspeţilor noştri. În afară de faptul că sper să se simtă bine, am primit în dar o inimă simbolică de la o persoană care a plecat în urmă cu 50 de ani la Nürnberg iar acum, când s-a întors, a spus că totul este neschimbat. Pentru că am primit o inimă, o ofer din inimă celor care prezidează festivalul. Şi, ca să nu se supere maestrul Udrea şi maestrul Popa’s, m-am gândit să fac ceea ce facem noi românii: împărţim mămăliga în două. Aşa că, în aplauzele dumneavoastră, ofer din inimile humorenilor. Datorită lor, acest festival trăieşte!” a spus ing. Marius Ursaciuc.
„La Mănăstirea Humorului e foarte bine, eu nu am electorat, eu am enoriaşi. Stimaţi humoreni, stimaţi humorişti, vă primim cu braţele deschise, vă purtăm în suflete şi sperăm să rămânem în sufletele dvs. după ce o să vă întoarceţi la casele dvs.” a spus primarul Constantin Moldovan.
„Începutul Europei a fost în Bucovina”. Carol Prilici este plecat de 50 de ani din Gura Humorului în Germania, iar de anul trecut doreşte să fie alături de humoreni la acest festival. „Eu vin în fiecare an în acest oraş, care este oraş german, înfiinţat în 1904 în timpul Imperiului Austro-Ungar, primăria, liceul german, şcoala gimnazială nr. 1, biserica catolică, fiind mărturii ale acestei perioade. După ce am terminat liceul la Gura Humorului, am studiat 5 ani la Iaşi, după care 5 ani am fost la Bistriţa-Năsăud, director al Liceului German, apoi lector pentru reciclarea inginerilor la un institut din Germania. De 40 de ani locuiesc la Nürnberg, de 3 ani sunt primul profesor de şah al Bavariei, distincţie pe care am primit-o în 2012, la München. În Germania şi în Bavaria am condus un cerc de şah cu care am câştigat medalii de aur şi argint şi cu care am bătut şi campioana Germaniei… M-am întors acasă pentru a participa la festival. Şi nu am venit cu mâna goală, i-am dăruit primarului Ursaciuc o inimă. Doresc ca acest festival să continue, să progreseze în fiecare an, să vină de fiecare dată cu ceva nou. La festival am fost prima oară anul trecut, când am sărbătorit 50 de ani de la terminarea liceului, eu fiind aici şef de promoţie, am luat de zece ori premiul I. Din această cauză mă simt humorean, Humorul m-a format pe mine, iar acum vreau să fiu şi eu alături de Humor. Alături de Bucovina. Aici, în Bucovina, am trăit şi trăim în linişte şi pace, ca într-o mică Europă. Bucovina a dat prima constituţie europeană în 1909, când Parlamentul Bucovinei de la Cernăuţi a decis că românii, ucrainenii, nemţii, evreii, polonezii au aceleaşi drepturi şi obligaţii. Începutul Europei a fost în Bucovina” a spus Carol Prilici.
Umoriştii, din ce în ce mai puţini; în plus, concuraţi de politicieni. Cornel Udrea, poet, prozator, dramaturg, om de teatru, de televiziune sau radio, publicist, un om deosebit, „o valoare naţională”, cum a fost prezentat, i-a făcut pe mulţi dintre cei prezenţi să se identifice cu personajele sale, să se recunoască, să-şi regăsească în scrierile sale propriile perle din vocabular, defectele sau calităţile. „Oameni buni, există viaţă şi după Facebook. Se poate trăi măcar o după-amiază, câteva zile, fără nenorocirea aceea care ne mobilizează permanent. De asemenea, se poate uita şi telefonul pentru câteva ore… Cei care nu au venit la Gura Humorului pierd foarte mult. Aici se află elita caricaturii româneşti, se află, fără să exagerez, elita scriitorilor de umor.
Această ediţie a festivalului nu face altceva decât să consolideze o identitate culturală şi să reprezinte o speranţă pentru structura festivalurilor de gen, care la ora actuală se află în pericol în România. Festivalul se trăieşte, se clădeşte indiferent de vicisitudinile sociale, politice. Acest festival este o certitudine, el nu trebuie să dispară şi nici nu va dispărea, pentru că este construit de nişte profesionişti ai umorului, adică nişte oameni serioşi din toate punctele de vedere. Memoria afectivă şi efectivă mă face să mă întorc în timp şi să-mi aduc aminte de multe personalităţi care au venit aici şi au zidit în clădirea conştiinţei câte un zâmbet, într-un fel plagiind legenda, dar în mod creator.
Umoriştii sunt din ce în ce mai puţini, iar cei rămaşi sunt concuraţi la modul cel mai neloial de politicieni. Însă deosebirea dintre noi şi politicieni este că noi nu călcăm gramatica limbii române pe coadă, noi respectăm limba română şi avem grijă ca toate cuvintele noastre tipărite sau rostite să-şi găsească un loc în sufletul fiecăruia, dar şi în memoria colectivă.
Ediţia din acest an, realizată cu multe strădanii, este rodul muncii de echipă a primarului Ursaciuc cu Vera Romaniuc, ei formând acel nucleu care ştie cu ochii închişi unde se găseşte pe harta ţării un om, unde se găsesc o schiţă, o poezie, unde se găseşte încă un umorist. Ceea ce îngrijorează foarte mult este că tineretul nu vine, tineretul nu vrea să ne cunoască, tineretul rămâne în faza aceasta de a fi vrăjit, manipulat, de a sta pe Facebook, de fi într-un fel sau altul dator sieşi cu prezenţa ore întregi în faţa calculatorului, ceea ce mi se pare o blasfemie, ceea ce mi se pare un atac la adresa culturii. Umorul este cultură, iar cultura este, în partea ei laică, în partea ei veselă, la rându-i un zâmbet pe care trebuie să-l cunoască toţi. Noi, generaţia celor trecuţi de 60 de ani, vom dispărea, nu vom mai fi aici. Trebuie să lăsăm pe cineva în urmă. (…) Românii trebuie să zâmbească atât cât simt că au motive să zâmbească. Zâmbetul este un suport pentru viitor” a fost îndemnul lui Cornel Udrea.
Curs de caricatură. Artistul plastic Radu Bercea a precizat că în expoziţie „sunt lucrări de o deosebită valoare artistică la partea grafică. Anul aceasta a luat premiul I un caricaturist de mare valoare din Indonezia. Mă bucură faptul că de la an la an participă din ce în ce mai mulţi graficieni şi din ce în ce mai buni. (…) Deşi am o vârstă destul de înaintată, prezenţa mea la festival mă face să mă simt tânăr. Pentru a îndemna şi tineretul să se ocupe de grafică, de caricatură, începând cu luna octombrie voi face un curs de caricatură”.
Ştefan Popa Popa’s, primarul umorului românesc. „Cireaşa de pe tortul umoristic”, maestrul Ştefan Popa Popa’s, românul care figurează în Guiness Book ca fiind cel mai rapid caricaturist din lume, preşedinte de onoare al festivalului de la Gura Humorului, a fost desemnat pentru trei zile şi „primarul umorului românesc”. Deşi iniţial edilul-şef Ursaciuc a promis că timp de trei zile nu-şi va da jos eşarfa cu tricolor câştigată la alegerile din iunie, nu a rezistat tradiţiei de a desemna pe durata zilelor oraşului un alt primar care, prin ceea ce face, aduce cinste şi promovează Gura Humorului.
„Ca orice primar din România sunt mincinos. Am minţit când am spus că nu voi da tricolorul jos. Este o demnitate publică pe care maestrul Ştefan Popa Popa’s o merită de câte ori vine la Gura Humorului. Cred că veţi aplauda măsura luată” a precizat primarul Marius Ursaciuc.
„A XXVI-a ediţie a festivalului aduce pe simeze peste 40 de ţări, peste 100 de caricaturişti importanţi ai planatei de pe şase continente. Şi chiar aş vrea să îl întreb pe dl primar cum se simte, pentru că, în urmă cu 26 de ani, căram cu frigorifica la Bucşoaia tot ceea ce ne trebuia să facem festivaluri de umor. Am ajuns la o performanţă extraordinară pentru care, personal, vă rog frumos să-mi permiteţi să felicit organizatorii şi pe dra Vera Romaniuc, care a fost tot timpul sufletul acestui festival.
Este o sărbătoare a oraşului care a început cu umor. Ne bucurăm că această manifestare reprezintă elita, pentru că alte festivităţi ale oraşului încep cu mici, bere. (…) Să nu vă supăraţi nici pe mine, nici pe Cornel Udrea, pentru că noi suntem acei oameni care reprezintă şi au reprezentat ţara. Recent am venit de la regale Spaniei, fiind invitat anul acesta şi la aniversarea a 200 de ani de la înfiinţarea Regatului Ţărilor de Jos la Haga, la Parlamentul Europei. Periplul european a culminat cu decernarea titlului «Enlightened Personalities», obţinut la Vilnius” a spus Ştefan Popa Popa’s .
O radiografie a societăţii româneşti, prin literatură umoristică. În cele şase cărţi („Epoca de piatră la rinichi”, „Epidemie de platfus”, „Diabeturi, liricoşenii, fainoşaguri sentimentale”,„Cualtecuvinteobiceiuridenuntălacanguriişchiopi duminicălaiarbăverdemersulpejos”, „Omul de hârtie – poezii de pe margine”, „Obiceiuri de nuntă la cangurii şchiopi”) lansate vineri la Gura Humorului, scrierile lui Cornel Udrea redau viaţa aşa cum este ea, cu frumosul şi urâtul cotidian, cu măririle şi decăderea omului, fiind o radiografie a societăţii româneşti contemporane caracterizată prin umor spontan, nativ, fin, care de multe ori trage şi un semnal de alarmă cu privire la ce se întâmplă în jurul nostru. „Sunt cărţi, unele reeditate, altele noi, de poezie şi proză umoristică. Aşa i-am obişnuit pe humoreni. Vin întotdeauna cu nişte cărţi, iar cei cărora le dăruiesc aceste cărţi ştiu fragmente din ele, ştiu ce am scris. De aceea le sunt dator şi, în deplin respect, voi continua să scriu” a spus Cornel Udrea.
Festivalul Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică „Umor la… Gura Humorului” a fost organizat de Primăria Gura Humorului în colaborare cu Centrul Cultural Gura Humorului, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina” şi Primăria Mănăstirea Humorului.
Comentarii