Uniunea Polonezilor din România a organizat, în perioada 8-10 septembrie, sub deviza „Mai aproape unii de alţii”, „Zilele Culturii Polone”. Manifestările ajunse la cea de-a XVIII-a ediţie au început joi, 8 septembrie, în municipiul Suceava şi s-au încheiat sâmbătă, 10 septembrie, la Soloneţu Nou, cu a XI-a ediţie a „Sărbătorii Roadelor”, cunoscută şi sub denumirea de „Dozynki”.
La sărbătoarea celei mai mari comunităţi de etnici polonezi din ţară au participat Marcin Wilczek – ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Ghervazen Longher – reprezentantul în Parlament al minorităţii poloneze din România, Viorel Seredenciuc – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Petru Todosi – primarul comunei Cacica, reprezentanţii regiunii Malopolska din Polonia.
Polonezii au mulţumit lui Dumnezeu pentru roadele pământului
Invitaţii au fost primiţi la intrarea în sat de călăreţi cu cei mai frumoşi cai de rasă din zonă şi au ajuns la Biserica „Coborârea Duhului Sfânt” în căruţe şi caleşti frumos împodobite, fiind întâmpinaţi la intrarea în biserică, conform tradiţiei româneşti, cu pâine şi sare.
„Sărbătoarea Roadelor” a început cu Sfânta Liturghie Solemnă, cu sfinţirea pâinilor şi a cununilor, precum şi cu depunerea de daruri, urmate de o paradă a portului, tradiţiilor şi a coşurilor cu roadele bogate ale toamnei. Sute de persoane, printre care şi invitaţi din Polonia, au parcurs pe jos traseul de la biserică până la sediul Dom Polski.
„Astăzi este o zi specială pentru agricultori, pentru că îi mulţumim lui Dumnezeu pentru roadele date în acest an, pentru binecuvântarea dată celor care trudesc la munca câmpului. Este o tradiţie păstrată de mulţi ani, dar abia în 2006 această sărbătoare a fost organizată mai amplu de Uniunea Polonezilor. În Polonia, această tradiţie este foarte veche. Sărbătoarea începe cu Sfânta Liturghie, o reuniune a celor care vor să se întâlnească cu Dumnezeu şi să-i mulţumească pentru aceste daruri, câte puţin din ceea ce s-a recoltat în acest an fiind adus la altar şi se sfinţeşte, pentru că orice dar primit de la Dumnezeu trebuie sfinţit. Este o zi specială de mulţumire pentru tot ceea ce ne dă Dumnezeu” ne-a spus pr. paroh Stanislav Cuharec.
„Acest coş este coşul ţăranului. În el se pune ceea ce am strâns în timpul anului, până la ziua recoltei. Sfeclă roşie, varză, ardei, gogoşari, vinete, morcovi, cartofi, grâu, ovăz, struguri, mere, pere, prune, zarzavaturi, murături” ne-au precizat doi tineri care duceau un frumos coş la paradă.
Produsele tradiţionale, degustate şi foarte apreciate
În generoasa curte a Casei Polone din Soloneţu Nou, gospodinele şi gospodarii din localităţile cu etnici polonezi au pregătit o expoziţie de promovare turistică şi gastronomică, ateliere de gastronomie aplicată, o expoziţie de fructe şi legume, spectacole de muzică şi dansuri poloneze. Fiecare comunitate a prezentat roadele culese din lucratul pământului în acest an, produse tradiţionale poloneze, începând cu mâncăruri şi terminând cu băuturi şi dulciuri, în cadrul standurilor decorate specific acestui anotimp. La aproape fiecare stand se putea găsi câte icoană înconjurată de spice de grâu, flori sau legume. Reprezentanţi ai comunităţilor polone din Soloneţ, Pleşa, Cacica, Pârteştii de Sus, Moara, Păltinoasa, Gura Humorului, Constanţa şi Bucureşti, ai polonezilor care trăiesc în Ucraina, ca şi ai etnicilor ucraineni şi germani, îmbrăcaţi în costumele populare specifice, au prezentat oficialităţilor şi tuturor celor care au poposit la standuri reţetele tradiţionale şi inedite după care au preparat bunătăţile expuse şi pe care le-au oferit spre degustare.
Au impresionat şi scenetele din care nu lipsea elementul principal, „rodul pământului”, alături şi de figurinele haioase din paie, îmbrăcate în haine ponosite sau scrobite, dar şi în ţinute moderne, sport. Figurine ale căror capete erau făcute din bostan sau dintr-o bucată de sac alb de rafie umplut cu paie, stârnind zâmbetul şi atrăgându-i pe cei mici.
„Este o tradiţie poloneză să reproducem, din baloţi de paie, ştiuleţi de porumb, figurine care simbolizează lucrul la câmp, mai exact oameni care muncesc şi care au lângă ei roadele pe care le strâng. Costumul popular este costumul de sărbătoare; la munca câmpului purtăm alte haine, nu cele cu care mergem la biserică sau la diverse evenimente” ne-a spus dna Helena din Pleşa.
Reprezentanţii asociaţiilor Dom Polski au prezentat produse tradiţionale
La sărbătoare au participat toţi reprezentanţii asociaţiilor Dom Polski din România. Din Poiana Micului, gospodinele au adus zacuscă din bureţi, compoturi, tocană de legume, gemuri, prăjituri din mere, gogoşi, fasole, ţuică, vişinată. „Totul este făcut cu drag, pentru că numai ce faci cu drag iese ca lumea. Şi pentru că este ziua roadelor, am venit cu cele trei generaţii ale Ansamblului Folcloric «Mala Pojana» din Poiana Micului, adulţi, tineri şi copiii, pentru că şi dansurile şi cântecele populare înseamnă tot tradiţii care trebuie păstrate” ne-a spus Agneşca Polacec, cea care conduce Ansamblul „Mala Pojana” de peste 20 de ani.
„Am venit din Constanţa, de unde am adus şi roadele mării, scoici, dar şi roadele pământului, struguri, vin de Murfatlar şi prăjituri. Noi stăm la bloc, nu sunt roadele din ograda noastră, sunt cele din regiune, prăjiturile fiind făcute din grâul cules de pe ogoarele Bărăganului. Venim în fiecare an aici şi reprezentăm mica comunitate polonă din Constanţa” ne-a spus Barbara Breabăn.
La standul polonezilor din Soloneţu Nou, s-au regăsit diferite mâncăruri preparate din porc crescut în gospodărie, conserve pregătite de gospodine pentru iarnă, prăjituri, colac, pâinea fiind baza oricărei mese.
Pe lângă polonezi, la „Sărbătoarea Roadelor” au venit şi ucrainenii din Cacica. „În Cacica sunt trei etnii care se înţeleg foarte bine. Am venit cu bucate tradiţionale specifice etniei ucrainene: slănină, care nu are voie să lipsească de pe masa ucrainenilor, hribi cu smântână, sarmale, clătite, colţunaşi cu cartofi. În coşuri am aşezat felii de pâine albă de casă, friptură, tocăniţă de hribi, prăjitură cu prune, compoturi, tocinei, băutură, pentru că mâncarea consistentă trebuie dreasă” ne-a spus Olga Niculaişen.
Simboluri al roadelor
„Am reprezentat «Sărbătoarea Roadelor» şi printr-o icoană cu Maica Domnului, pentru că alături de fructe şi legume am dorit să fie şi ceva simbolic bisericesc. Foarte multe flori, spice de grâu, multă verdeaţă, toate acestea simbolizează rodul. Este frumos să păstrăm tradiţia şi dorim să o putem duce mai departe nealterată” ne-a spus Monica.
„La Moara sunt 127 de familii de polonezi. Am venit cu produse, dar şi cu primarul nostru de etnie poloneză, Eduard Dziminschi. Am adus cartofi, care anul acesta sunt foarte frumoşi, dovlecei, zacuscă, fructe, prăjituri… Pentru că Dumnezeu a avut grijă de oameni şi de pământ, am împodobit icoana Maicii Domnului cu spice de grâu. S-a lucrat trei zile, spicele au fost culese înainte de treier, iar apoi au fost udate cu apă rece de izvor pentru a nu se desface boabele înainte de se aşeza în jurul icoanei. Am adus şi coroniţe de flori” ne-a spus Tadeus Biseada, preşedintele Organizaţiei „Dom Polski” Moara.
Legătură strânsă între Polonia şi România
La sărbătoare a participat şi Marcin Wilczek, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, care a apreciat modul în care fiecare din localităţile în care trăiesc polonezi prezintă standuri colorate, sărbătoreşti, cu roade specifice zonei în care locuiesc, cu produse, dulciuri, mâncăruri.
„Mă bucur foarte mult că am avut ocazia să fiu prezent aici, la aceste manifestări, în cadrul cărora avem ocazia să arătăm ce fac polonezii în România şi ce aduc bun polonezii în România. Acum câteva săptămâni a fost aici, la Soloneţu Nou, doamna prim-ministru a Poloniei, Beata Szydlo, împreună cu premierul Cioloş. Faptul că se desfăşoară aceste manifestări aici şi sunt prezenţi şi polonezii din România, dar şi din Polonia, arată cât de bune sunt relaţiile dintre România şi Polonia. Putem spune că prezenţa polonezilor în România de peste 200 de ani constituie o legătură strânsă între Polonia şi România. Iar faptul că aici sunt prezenţi polonezii din zonă, polonezii din toată ţara şi celelalte minorităţi care convieţuiesc în Bucovina, reprezentanţii polonezilor din Ucraina, arată cât de bună este colaborarea, demonstrează că această comunitate trăieşte şi prin aceste manifestări.
Uniunea Polonezilor din România are un rol foarte important, deoarece păstrează legătura cu toate comunităţile care trăiesc în România. Dacă în Bucovina sunt localităţi unde trăiesc foarte mulţi etnici polonezi, polonezi găsim în număr mai mic şi în alte localităţi, Bucureşti, Constanţa, Timişoara. De aceea, activitatea Uniunii Polonezilor din România şi a reprezentantului acesteia în Parlamentul României, dl deputat Ghervazen Longher, preşedintele Uniunii Polonezilor din România, are un rol foarte important în menţinerea acestor legături. Ne bucurăm că avem un deputat care face foarte multe pentru comunitatea poloneză de aici şi ţine legătura cu ţara-mamă, Polonia fiind foarte activă în relaţiile dintre cele două ţări” a declarat Marcin Wilczek.
„Prin acţiuni culturale, ştiinţifice, unim România cu Polonia”
Deputatul Ghervazen Longher, preşedintele Uniunii Polonezilor din România, a ţinut să mulţumească tuturor celor care au luat parte la organizarea evenimentului, oaspeţilor din Polonia şi România care au dorit să vadă cum o duc polonezii de aici, ce fac şi cum păstrează tradiţiile.
„Este a XI-a oară când ne vedem la Soloneţ şi a XVIII-a oară când ne întâlnim la «Zilele Culturii Polone». Astăzi este o zi specială pentru polonezii din Bucovina, dar şi pentru toţi prietenii noştri care sunt astăzi aici şi cu standuri. Este o zi specială pentru că putem mulţumi lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne dă în decursul anului.
Noi, în România, nu suntem atât de mulţi, dar ne păstrăm cultura, tradiţiile, obiceiurile şi, aşa cum înalţi demnitari din Polonia şi România spun, suntem o punte de legătură între cele două ţări, deoarece, prin acţiuni culturale, ştiinţifice, unim aceste două ţări” a spus deputatul Ghervazen Longher.
„Comunitatea polonă din România se situează pe locul IV la absorbţia fondurilor puse la dispoziţie de Polonia. La Soloneţu Nou este o clădire construită în totalitate cu fondurile oferite de Guvernul Poloniei. Şcoala de la Poiana Micului a fost construită din fondurile statului polon. Dacă ne întoarcem în timp, şi drumul pe care circulăm până aici a fost construit cu sprijinul Poloniei şi al României. Le mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat în aceste proiecte. Următoarea investiţie este din fondurile noastre proprii, pe care le primim din partea Guvernului României pentru Uniunea Polonezilor din România. În urmă cu două săptămâni am început o investiţie nouă la Moara, o casă polonă, pe care dorim să o terminăm în trei ani” a mai declarat deputatul Ghervazen Longher.
Spectacol folcloric şi picnic
…Nu puteau lipsi spectacolul folcloric şi picnicul cu produse tradiţionale.
„Copiii şi tinerii sunt baza societăţii noastre şi a comunităţii noastre, pentru că aproape toţi fac parte din Ansamblul «Soloceanca», pe care îl conduc de ani de zile şi mă mândresc cu el peste tot: la festivaluri în ţară şi peste hotare” a spus prof. Anna Zelonca din Soloneţu Nou.
Au susţinut spectacole ansamblurile „Mala Pojana” din Poiana Micului şi „Solonczanka” din Soloneţu Nou. Regiunea Malopolska din Polonia a fost reprezentată de Ansamblul Regional „Mali Lipniczanie” din Lipnica Wielka, Consiliul Voievodatului Malopolska fiind un partener tradiţional al acestei manifestări, alături de reprezentanţii voievodatelor Malopolska, Podkarpacie şi autorităţile din Zakopane.
Spectacolul Ansamblului Regional „Mali Lipniczanie” a fost deosebit, rafinat, repertoriul incluzând dansuri, cântece şi refrene, precum şi jocuri ale copiilor specifice regiunii din care provine. Printre ele s-au aflat: „naso polka”, „polka starej baby”, polka w lewo”, „stajer” sau „lipnicki walc”. Ansamblul este alcătuit dintr-o formaţie de dansuri şi o orchestră.
Atmosfera de bucurie şi veselie de la „Sărbătoarea Roadelor” a fost asigurată nu doar de formaţiile aparţinând etnicilor polonezi, ci şi de cele deja de tradiţie din zonă, aparţinând celorlalte comunităţi.








































Comentarii