„Toamna cea bogată,/Cu de toate-mbelşugată”, se ştie, vine şi cu spor cultural, cu un nou avânt al minţii pusă în mişcare accelerată. Pe plaiul bucovinean au avut loc până acum, în luna septembrie, trei manifestări la nivel înalt, deja intrate în tradiţie, despre care ştim noi (or mai fi fost ele şi altele, care ne-au scăpat). Cronologic vorbind, ne gândim la: Colocviile Putnei (2-5 sept., ediţia a XVII-a), Festivalul „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” (11-13 sept., la Vama şi Horodnicul de Jos, ediţia a IV-a), Festivalul naţional de poezie „Nicolae Labiş” (25-26 sept., Suceava-Fălticeni-Mălini, ediţia a XLVII-a), întâlniri de amploare, cu participanţi din ţară şi străinătate, întâlniri fructuoase, despre care nu ne îndoim că au făcut meritate valuri în presa scrisă şi în cea vorbită.
Iaşul a întâmpinat noul an universitar şi cu deschiderea unei noi serii de întâlniri ale Clubului „Joia Junimii”, iniţiate de binecunoscuta Editură şi revista „Scriptor”, puse şi sub „umbrela” Societăţii Culturale „Junimea’90”, care s-a desfăşurat sub aceeaşi primitoare cupolă a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” – Fundaţia Universitară „Ferdinand I”. După o rapidă trecere în revistă a activităţilor (nu mai puţin de 20 la număr) desfăşurate în precedentul an (octombrie 2014 – iunie 2015): lansări de cărţi, „preprinturi” ale Editurii „Junimea” (cu aromă de cenaclu), comemorări-aniversări, între care s-au „infiltrat” şi momente organizatorice – toate sub bagheta măiastră a poetului Lucian Vasiliu, iniţiatorul întâlnirilor junimiste şi infatigabil ferment cultural, în acelaşi timp director al editurii sus-pomenite, a avut loc un scurt moment de „remember” al răpirii Bucovinei de către Imperiul Austriac, dat fiind că la 1 octombrie 1875, deci cu 140 de ani în urmă, la Iaşi a avut loc o impresionantă manifestare la Beilic („comandamentul” otoman), locul săvârşirii din viaţă a Domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Atunci şi acolo s-au ţinut discursuri publicate în revista „Convorbiri literare” (Nicolae Gane, primar, şi Dimitrie Petrino), acolo au avut loc şi în anii următori manifestări de seamă, cu ocazia cărora s-a înălţat şi un bust al Domnitorului, s-a amenajat scuarul şi s-a păstrat vie flacăra românismului. Prof. Ioana Irimia, ing. Mihai Caba şi alţi participanţi au intervenit cu precizări, completări, amănunte.
Acelaşi lucru s-a petrecut şi într-o următoare secvenţă, prilejuită de recenta apariţie la Suceava a volumului Poezii inedite (Addenda la Opera Magna) a poetului Nicolae Labiş, ediţie datorată aceluiaşi neostoit şi temeinic cercetător Nicolae Cârlan. Poetul Horia Zilieru, scriitorul Constantin Coroiu, printre alţii, au evocat figura labişiană în spaţiul Iaşului deceniului al şaselea al secolului trecut, făcând trimiteri şi la alţi (încă) vieţuitori ai capitalei moldave care au amintiri legate de (pe)trecerea tânărului poet prin oraşul pe care-l dorim capitală europeană a culturii în 2021.
*
O săptămână mai târziu, la 8 octombrie, în cadrul Clubului „Joia Junimii”, a avut loc lansarea noii cărţi de poezie a Gabrielei Chiran, Triunghiuri captive, apărută la aceeaşi prestigioasă Editură Junimea. În faţa unei săli pline, în care generaţia tânără şi-a dat mâna cu parte din „bătrânii” urbei, profesorii universitari Nicolae Creţu şi Emanuela Ilie, precum şi poetul şi eseistul Liviu Apetroaie, au încadrat poezia Gabrielei Chiran într-un triunghi de posibile chei de lectură.
Dacă întâlnirile au fost rodnice, promiţătoare, trebuie arătat cu degetul către amfitrionii Liviu Papuc şi Lucian Vasiliu, sprijiniţi temeinic din umbră de secretarii Junimii’90: Cornelia Apetroaie şi Viorel Dumitraşcu.
Programul neojunimist este alcătuit până către sărbători, aşa încât oricine are treabă prin Iaşi într-o joi după amiază – să încerce uşile de la Fundaţie!
Foto: MARCEL CAHNIŢĂ
Comentarii