„Toamna bacoviană” 2015, la a V-a ediţie în formatul conceput de directorul acesteia, poetul Dumitru Brăneanu (originar din Hârtop – Suceava), şi-a început cea mai aşteptată zi, ziua de vineri, 9 octombrie, la Universitatea “George Bacovia” Bacău, cu tradiţionalul colocviu dedicat Poetului, de data aceasta axat pe celebrul vers “Aud materia plângând…”.
Cu un bun venit din partea gazdelor prin prof. univ. dr. Dumitru Bontaş (“Aş vrea să vă simţiţi bine în casa lui Bacovia!”, cu trimitere la patronul spiritual al acestei instituţii de învăţământ superior) şi cu un cuvânt de deschidere rostit de Dumitru Brăneanu (care legat de Casa Memorială “George Bacovia” şi de grădina sa atât de iubită de poeţii “Toamnei”, acum în etapa finalizării lucrărilor de reamenajare, a anunţat o regândire a manifestării), colocviul, moderat de poetul Calistrat Costin, preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, a început cu alocuţiunea istoricului literar Theodor Codreanu, construită pe câteva puncte de vedere despre specificul creaţiei bacoviene începând cu afirmaţia că “Bacovia a schimbat faţa provinciei în literatura română” şi terminând cu “frottage”-ul stilistic, “care îl apropie de Trakl, chiar dacă cei doi nu s-au cunoscut”. În continuare, invitat să vorbească, istoricul literar Alexandru Dobrescu a tăcut. Nu şi istoricul literar Adrian Dinu Rachieru, care, mai receptiv la ipostaza de “provocator” a lui Calistrat Costin, s-a referit la Bacovia în postumitate ca la “o stea în creştere”, la un Bacovia fără urmaşi, la faptul că “Bacovia a devenit un personaj bacovian – singurul!” şi i-a citat apreciativ pe Svetlana Paleologu Matta, cu Bacovia Domniei Sale – “Pictorul lucid al răului modern” – şi pe Macedonski, convins (înainte de apariţia volumului “Plumb”) că pe Bacovia “îl vor încorona versurile sale”.
Pentru cei ce încă nu aflaseră, Calistat Costin a anunţat apariţia versiunii franceze a volumului “Plumb” din 1916 graţie lui Valeriu Stancu şi l-a rugat pe tălmăcitor să vorbească despre această experienţă. Ceea ce Valeriu Stancu a făcut în două fraze memorabile, după ce ne-a comunicat că Bacovia este cel mai cunoscut poet român în spaţiul anglo-saxon şi şi-a exprimat convingerea că “Bacovia universalizează târgul”. Prima este aceasta: “Ceea ce Bacovia reuşeşte să spună şi să tacă, nici măcar limba franceză nu reuşeşte să cuprindă, nici ceilalţi, nici eu nu am reuşit să redăm profunzimea poeziei bacoviene (în limba franceză, n.n.)”, în vreme ce a doua sună aşa: “Bacovia rămâne universal prin poezia sa în limba română”.
După ce Vasile Larco a cântat în versuri depăşirea numărului 100 de apariţii de către revista “Plumb”, iar criticul literar Lucian Strochi şi prof. Petruş Andrei au avut de asemenea ceva de spus (din păcate, lipsa microfonului nu ne-a permis să le auzim clar intervenţiile din partea noastră de amfiteatru), a venit în faţa tuturor cunoscutul şi iubitul poet Radu Cârneci, cu tristeţea de a nu fi scris o carte despre Bacovia şi cu bucuria de a fi lăsat în urmă revista “Ateneu”, monumentul statuar al lui Bacovia şi casa memorială, “fapte care se înscriu în cultura naţională”: “Mai harnici şi mai puternici decât noi, ne-a urat Domnia Sa, să înfăptuiţi în continuare şi să rezistaţi timpului! Le mulţumesc tuturor celor care contribuie la înveşnicirea lui Bacovia!” Şi cuvântul lui Constantin Trandafir a fost obturat de proba lipsei de microfon (nereuşind să reţinem decât ralierea distinsului critic literar la opinia că “Bacovia este un antimetafizic”), în schimb, fiindu-ne aproape, am ascultat-o în voie pe poeta şi eminescologul Lucia Olaru Nenati, laureată a unei ediţii anterioare a “Toamnei” pentru traducerea şi realizarea ediţiei “Existenţa poetică a lui Bacovia” de Svetlana Paleologu Matta, apărută cu sprijinul Consiliului Judeţean Bacău, vorbind despre rolul important în posteritatea Poetului a cunoscutei “eseiste şi femei hermeneut”. Reiterând mulţumirile faţă de Constantin Călin şi Theodor Codreanu care au încurajat-o în această întreprindere, Lucia Olaru Nenati a spus că poate nu ar fi lipsită de interes şi adunarea şi tipărirea poemelor traduse din existenţialişti de Svetlana Paleologu Matta în elaborarea lucrării sale de doctorat dedicate lui Bacovia.
Acad. Vasile Tărâţeanu, reamintind participanţilor că “Noi suntem cu Eminescu şi Ştefan cel Mare, cei doi piloni pe care s-a sprijinit mişcarea noastră de afirmare a identităţii naţionale”, a vorbit despre descoperirea mai târzie în Nordul Bucovinei a lui Bacovia, cu sentimentul unei extraordinare lecţii de creaţie literară: “Am înţeles că se poate scrie poezie bună cu puţine cuvinte”. Celălalt academician invitat al “Toamnei”, Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român din Chişinău, a atras atenţia că Bacovia este “şi ironic, şi cu umor, nu e corect să se rămână doar la «Plumb»” şi că Poetul a fost prezent în Basarabia şi în interbelic, de aici şi “un studiu posibil despre percepţia lui Bacovia în anii 30 şi în această provincie”. După care şi-a amintit şi a povestit despre primul volum Bacovia care i-a ajuns în mâini achiziţionat din biblioteca unui basarabean care se pregătea să emigreze şi despre transportarea lui spre casă, împreună cu alte cărţi, într-o plasă, prin ale cărei ochiuri “Plumb”-ul curgea periculos, ca o materie radioactivă. Despre “plumb ca reziduul uraniului la Bacovia”, despre răspunsul la care ar trebui să luăm aminte punându-ne întrebarea “Care este gândirea gândirii lui Bacovia?” şi despre cele “peste 1500 de intervenţii la Bacovia” s-a pronunţat cercetătorul literar şi editorul Mircea Coloşenco, care a încheiat cu o lectură a uneia din poeziile alcătuite din titlurile poeziilor lui Bacovia de “fratele meu, enigmist”, cu amărăciunea gândului că “poezia viitorului nu va mai avea variante”, şterse de pe calculator, şi cu convingerea că ne-ar trebui o carte despre viaţa lui Bacovia. După ce prof. Liviu Chiscop nu a fost de acord cu poeziile atribuite de antevorbitor lui Bacovia (“Şi dl Călin, specialistul nostru numărul 1 în Bacovia nu a fost de acord!”), cunoscutul cercetător şi istoric literar Nicolae Scurtu, considerându-l pe Bacovia “inclasabil şi intraductibil”, cu amendamentul “ar putea fi tradus doar de cineva de talia lui”, a ţinut să precizeze că în Occident “Rosa del Conte a scris înainte de Svetlana Paleologu Matta”.
În continuare, scriitorii “Toamnei” au participat la întâlniri cu elevii iubitori de literatură din colegiile oraşului. Cum am avut şansa (dorită, căutată) să ajung la Colegiul Naţional de Artă “George Apostu” Bacău, l-am putut asculta într-un mini-concert pe tânărul pianist Mihail Caloianu, prezentat în meritate cuvinte elogioase de criticul şi poetul Marius Manta, redactor al revistei “Ateneu”, dar şi profesor la acest colegiu, pianist care a plăcut atât de mult, încât istoricul literar Alexandru Dobrescu a spus că ar fi preferabil să-l ascultăm în continuare decât să vorbim, recunoscând că “mi-a luat piuitul”, adăugând: “Dacă aşa sunt elevii şcolii dv., toată plecăciunea în faţa lor” şi visând apoi, apropo de situaţia Şcolii -”strâmbă”, la clipa în care “în România se va sinucide primul numit sau primul ales pentru un loc care nu i se cuvine”. Pentru că aici au fost prezente şi au vorbit interesant sau au recitat atractiv multe din condeiele de prestigiu ale “Toamnei”, în frunte cu poetul Calistrat Costin, moderatorul întâlnirii, vom menţiona doar promisiunea acad. Valeriu Matei, în ipostaza de director al I.C.R. Chişinău, de a se gândi la nişte colaborări ale instituţiei pe care o conduce cu talentele Colegiului Naţional de Artă “George Apostu” Bacău, mărturisirea lui Theodor Codreanu, adresată elevilor: “Consider că sunteţi nişte oameni privilegiaţi de soartă, deoarece aici s-au născut doi dintre cei mai mari poeţi români, Vasile Alecsandri şi George Bacovia”, şi frumoasele gânduri exprimate de monahiile Elena Simionovici, vicepreşedintă a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, şi dr. Gabriela Platon (prezente şi la colocviul “Aud materia plângând…”), cu îndemnul (nu numai pentru elevi) de a veni la sfânta lor mănăstire pentru a se împărtăşi din poezia Voroneţului.
Programul după-amiezii a început, la Muzeul de Istorie Bacău, cu vernisarea unei expoziţii de pictură a scriitorului Constantin Severin, prezentată de scriitorul Lucian Strochi şi de criticul de artă Iulian Bucur, cu trimiteri deosebit de flatante la Marin Sorescu şi chiar la Michelangelo. După acest moment dominat de culori calde foarte intense, aproape explozive, câţiva participanţi, Valeriu Matei, Vasile Tărâţeanu, Marin Gherman ş.a., au dorit să vadă la Galeriile “Alfa” ale Muzeului de Artă şi expoziţia de maximă sobrietate sub raport cromatic “Dany Madlen şi Gheorghe Zărnescu”. Impresiile lor au fost rezumate de exclamaţia poetului Valeriu Matei: “Artă! ARTĂ!” Revenind însă la Muzeul de Istorie, să consemnăm şi lansarea aici a două cărţi: “Sub semnul lui Bacovia. Antologie pentru «mâine şi mai mâine»” de Calistrat Costin, Editura Artbook, Bacău 2015, cartea celor aproape o sută de membri ai Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, şi volumul nostru, pagini de cronică a evenimentelor literare din “Ţara de Sus, de mai sus”, Editura Muşatinii, Suceava, 2015.
Ploaia a împiedicat mult aşteptatul recital de poezie de pe platoul statuii lui Bacovia, aflat pentru prima dată într-un chenar de flori, ceea ce l-a determinat pe directorul “Toamnei”, Dumitru Brăneanu, să-şi exprime gratitudinea faţă de Primăria şi Consiliul Local Bacău, gratitudine care, la microfonul serii, a cuprins mai multe lăudabile implicări, între care şi Centrul Cultural “George Apostu”, şi Hotelul “Dacia”, însă nu şi desfăşurarea acestuia. Lecturile, recitările poeţilor şi nu o dată mulţumirile destinate organizatorilor “Toamnei” (Consiliul Judeţean Bacău – Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bacău şi revista “Ateneu”) au fost găzduite prietenos, ca şi acum doi ani tot la ceas de ploaie, de scena Ateneului Bacău.
Iată-ne, însă, ajunşi la Centrul Internaţional de Cultură şi Arte “George Apostu” Bacău, aflat în pragul sărbătorii şi sărbătoririi sfertului său de veac de admirabilă existenţă, condus cu ştiinţa conceperii unor evenimente de deosebit prestigiu cultural şi a atragerii numelor mari de artistul Gheorghe Geo Popa. În lumina reflectoarelor sale, au fost acordate trei rânduri de premii.
Nu numai pentru că am avut emoţii de laureat, nu numai pentru că ni s-a terminat carnetul de notiţe, ci pentru că simpla înşiruire a premiilor şi premiaţilor este deosebit de elocventă, ne vom opri aici cu relatarea serii. Nu înainte însă de a reţine succesul apariţiei poetului Dumitru Brăneanu, directorul “Toamnei bacoviene”, în costum naţional (“Am vrut să ne reamintim că ne aflăm în Anul Iei…”) şi imaginea laureatului Marelui Premiu “George Bacovia”, Valeriu Matei, înaintând triumfal prin lumea plină de scriitori a sălii de la Centrul “George Apostu” cu propria carte în mână. Recitând şi citind din ea cu înflăcărarea tinereţii şi cu bucuria curată a visurilor de atunci.
După burniţa şi ploile din ajun, “Toamna bacoviană” 2015 s-a încheiat în soarele strălucitor şi aerul aspru-dulce al amiezii zilei de sâmbătă, 10 octombrie 2015, cu lansarea albumului “Dany Madlen” în expoziţia “Dany Madlen şi Gheorghe Zărnescu”, de ziua de naştere a artistei, distinse la rându-i cândva cu Premiul “Bacovia”, la un an de la stingerea sa din viaţă. Dar cum amintirea este încă rană deschisă, vom menţiona doar evocările poetului Dan Petruşcă şi criticului de artă Iuliana Bucur şi vom mulţi celor care ne-au fost alături.
Adăugăm totodată mulţumirile participanţilor suceveni pentru directorul-general al Centrului Cultural “Bucovina” Suceava, dl Viorel Varvaroi, şi pentru poeta Carmen Veronica Steiciuc, care ne-au sprijinit în înfăptuirea acestei călătorii la neuitata “Toamnă bacoviană” 2015, călătorie cu tradiţionalul popas la reîntoarcere la merele de la Fălticeni şi cu obişnuita fotografie de aici, doar că anul acesta fără Ion Cozmei.
Decise de un juriu alcătuit din Ioan Prăjişteanu – preşedinte, Ioan Dănilă, Cecilia Moldovan, Grigore Codrescu, Tincuţa Horonceanu-Bernevic, Premiile revistei “Plumb” 2014 au revenit scriitorilor Emil Ariton (Poezie), Adrian Lungu (Proză), Ovidiu Bufnilă (Proză S.F.), Grogore Codrescu (Critică literară) şi artistei plastice Carmen Voisei (Grafică). Cu juriul format din Dan Bogdan-Hanu – preşedinte, Dumitru Brăneanu, Nicolae Pogonaru, Cristina Ştefan şi Calistrat Costin, Premiile Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău 2014 au fost acordate scriitorilor: Mircea Bostan (Poezie), Doina Cernica (Proză), Vasile Larco (Literatură umoristică), Nicolai Tăicuţu (Poezie) şi Cezar Straton (Proză). Cu Adrian Dinu Rachieru – preşedinte, Theodor Codreanu, Valeria Manta Tăicuţu, Vasile Tărâţeanu şi Ovidiu Genaru, juriul i-a declarat Laureaţi ai “Toamnei bacoviene” 2015 pe poeţii Valeriu Matei – Premiul Naţional “George Bacovia (1000 euro), Valeriu Stancu (Traducere), Viorel Dinescu (Premiul pentru Excelenţă) şi Marin Gherman. De asemenea, au fost acordate Premii speciale istoricului literar Nicolae Cârlan, pentru valorificarea editorială a creaţiei lui Nicolae Labiş, primarului Ioan Pavăl şi secretarului Mihai Chiriac pentru activitatea lor de promovare a literaturii române în mediul rural, pentru frumoasele serbări dedicate de comuna lor, Dumbrăveni – Suceava, lui Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru şi Adrian Păunescu.
Comentarii