Şmecherie

Vă amintiţi de sceneta în care Florin Piersic interpretează un personaj aflat în faţa comisiei de examen şi, orice temă i se propune, face ce face şi vorbeşte despre castravete, singurul subiect pe care îl ştie? Prost nu este “catindatul”, doar şmecher, pentru că translatarea de la subiectul impus la cel pe care-l cunoaşte vădeşte ceva iuţeală de minte.

Iertare pentru tentativa de a coborî în derizoriu un subiect major, precum este acela adus zilele acestea în atenţia opiniei publice – angajarea Sucevei în competiţia pentru obţinerea statutului de “capitală europeană”. Dar translatarea, târârea adică a subiectului acesta în registrul politic (altundeva politica şi-ar face un titlu de glorie din înscrierea între susţinătorii ideii), demonetizând, în lamentabilul stil naţional, ideea, totul seamănă cu şmechereala Florinului. Poate să fie şi “de-al nostru”, iniţiatorul nu are voie să fie om politic şi să propună o asemenea chestie, mai ales dacă e posibil să tragă oarece foloase de pe seama iniţiativei în detrimentul altuia. Nu-i vorba aşadar doar de castravete, ci şi de ipocrizie.

Care altă menire are omul politic decât aceea de a iniţia, susţine, finaliza idei în interesul cetăţeanului?! Dacă am avea o societate civilă atât de puternică încât să-şi asume promovarea unei asemenea iniţiative, ar fi remarcabil. Nu avem şi nu-i nici ruşine, nici interzis de lege, nici imoral ca un om politic (universitar, totuşi…) să se bată pentru o asemenea aventură culturală. Şi, eventual, şi pentru oarece avantaje pe care i le poate aduce o asemenea bătălie.

Iar dacă un astfel de program este adoptat, asumat şi pus în practică, el presupune implicarea mult mai multor forţe din varii domenii de activitate, de orientări politice dintre cele mai diferite, de vârste diferite, de etnii diferite etc., unite de idealul comun de a conferi Bucovinei o strălucire pe care o merită în primul rând prin multiculturalitate.

Şi evoc un fapt remarcabil, aşa, ca de exemplu: poezia de expresie germană creată în Bucovina interbelică egalează aproape izbânzile literare ale Şcolii de la Praga, care reprezintă un capitol distinct în istoria poeziei germane. Până a pleca de aici, din Bucovina, în lumea largă Vişniec, nu uitaţi că mai întâi a plecat Paul Celan…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: