Sărbătoarea coşurilor pascale de la Gura Humorului

IMG_8614Pe esplanada din faţa Mu-zeului Obiceiurilor Populare din Bucovina de la Gura Humorului s-a desfăşurat luni, 13 aprilie, a VII-a ediţie a Sărbătorii coşurilor pascale. Începând cu ora 13, localnicii şi locuitorii satelor învecinate, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei sau specifice etniei, au prezentat coşurile cu bucate de Paşte pregătite pentru sfinţit la sfârşitul slujbei din noaptea de Înviere.

Au fost expuse peste 50 de coşuri, din niciunul nelipsind pasca şi IMG_8596cozonacul specifice acestei sărbători, ouăle roşii, preparatele din miel şi din porc, salamul de casă, şunca, untul făcut în casă, băuturile tradiţionale (afinata, fragata şi zmeurata) şi crucea făcută din drob de sare. În mijlocul coşului se aşază, pe o babă (aşa este numit un cozonac copt într-o formă specială), cel mai frumos ou încondeiat. Toate acestea au fost puse într-un coş din nuiele în care a fost aşternut un ştergar ţesut în casă cu motive tradiţionale. Pentru a înfrumuseţa coşul, multe dintre gospodine au adăugat flori de sezon.

Crucea din sare de Cacica este simbolul creştin care aduce binecuvântare

IMG_8579Sărbătoarea a început cu o slujbă de sfinţire a coşurilor pascale şi stropirea cu apă sfinţită a gospodarilor care le-au pregătit, oficiată de un sobor de preoţi de la parohiile din oraşul Gura Humorului. Tot preoţii au trecut pe la fiecare participant pentru a juriza coşurile, verificând dacă în ele se află produsele tradiţionale specifice acestei sărbători şi dacă cei care au venit să prezinte coşurile pascale sunt îmbrăcaţi în costume populare.

Gospodinele din Gura Humorului au reprezentat zona cu cele mai frumoase coşuri pascale. „Un coş conţine pască, preparate făcute în casă, ouă roşii, totul fiind pregătit după reţete tradiţionale, miel, hrean. Nu lipsesc crucea din sare de Cacica – este simbolul creştin care aduce binecuvântare, baba făcută din aluat de cozonac într-un vas de ceramică şi cel mai frumos ou decorat de gospodina casei” ne-a spus Rodica Hacman.

O concurenţă serioasă pentru gospodinele din zona Gura IMG_8569Humorului a fost din partea bărbaţilor, câţiva dintre ei având coşuri care îţi atrăgeau atenţia prin modul de prezentare, dar şi prin varietatea bunătăţilor cu care erau încărcate.

Gheorghe Zofotă a venit cu un coş foarte frumos, pregătit chiar de el. „Ca de obicei, în fiecare an aducem în faţa celor care vizitează Bucovina tradiţiile noastre păstrate de la străbunici. În mijlocul coşului tronează baba făcută din aluat de cozonac cu nucă şi cu mac, apoi pasca cu brânză este nelipsită din coşul pascal, cârnatul de casă, ouă roşii, drob de miel. De această dată nu am mai venit cu fragată sau afinată, în acest an am venit cu secărică, iar în rest… multă sănătate şi voie bună. Doamne ajută cui sărută şi sporeşte cui iubeşte!” a spus Gheorghe Zofotă.

Alexandru Tănase din Gura Humorului a avut în coş 14 feluri de produse. „Ne trebuie o oră până le descriu pe fiecare. Toate sunt făcute în gospodăria mea, sunt pregătite de buna mea gospodină, am crescut purcelul, mielul, am cultivat grâu şi am făcut făină, am prelucrat laptele de la vacă şi am făcut brânză pentru pască, smântână pentru prăjituri, am făcut un miel din unt de casă, care reprezintă mielul în miniatură, având şi blăniţa din unt dat pe răzătoare, hreanul şi sfecla roşie sunt din grădină” ne-a spus Alexandru Tănase.

Tradiţie păstrată şi de copiii instituţionalizaţi

IMG_8608Pe lângă vârstnici, şi tinerii respectă această tradiţie, de a merge la sfinţit cu coşul cu bucate în noaptea de Înviere. Dacă pentru unii este simplu să-şi pregătească coşul, pentru că sunt sprijiniţi de părinţi sau bunici, pentru alţii pregătirea unui coş este mult mai dificilă. Este vorba despre copiii instituţionalizaţi în sistemul de protecţie socială, tineri fără părinţi sau abandonaţi de aceştia şi pentru care educatorii devin modele pentru viaţă.

IMG_8578Amalia are 13 ani şi a venit cu un coş identic cu cel cu care a fost la sfinţit, din care nu au lipsit pasca, hreanul, ouă, grâul încolţit, checul cu ciocolată şi cozonacul. Nu a pus preparate de miel în coş, pentru că a dorit ca tot ceea ce a prezentat să fie făcut de ea. „Este un obicei frumos la care particip pentru a patra oară. Am învăţat să gătesc şi să pregătesc coşul pentru sfinţit de la doamnele de la cămin, pentru că sunt crescută în sistemul instituţionalizat şi nu am familie. În viaţă este bine să ştii de toate şi de aceea merg în fiecare an cu coşul la sfinţit şi apoi îl prezint în expoziţie, după care ofer ceea ce am pregătit celor care, poate, nu au avut de unde să guste bunătăţile care se fac de Paşte. Noi aşa am crescut, că de fiecare dată, de Paşte, servim mâncarea de sărbătoare după ce venim cu coşul de la sfinţit. Vrem ca acest obicei să dăinuie” ne-a spus Amalia.

Juriul a decis să acorde premii tuturor participanţilor – 100 lei şi diplome de participare – pentru că a fost foarte greu de hotărât care este cel mai frumos coş, toţi competitorii având coşuri deosebite. La final, cei prezenţi au avut posibilitatea să guste din bucatele din coşuri, pentru a se convinge dacă juriul a hotărât corect. Apoi au asistat la un spectacol de muzică populară.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: