„Texte şi contratexte literare”

coperta-papucInfluenţat sau nu de studiile în limba engleză, profesorul Liviu Papuc apare în societate ca un gentleman. Pe româneşte spus – un boier al spiritului. Jovial şi având cultul prieteniei, îi face pe cei din jurul lui să se simtă bine, mai ales că nu are obiceiul să afişeze un soi de superioritate, vizibilă uneori în diverse… contexte literare şi nu numai.

Mai nou, Editura Tipo Moldova din Iaşi i-a publicat, spre finele lui 2014, în colecţia „Opera omnia” (Publicistică şi eseu contemporan) un masiv tom (foarte aproape de 500 de pagini) intitulat „Texte şi contratexte literare”. Conţinutul e format din 132 de intervenţii critice, ne avertizează autorul (le-am numărat eu, pentru a-i scuti pe alţii de efort), şi mai bune şi mai şchioape, de la cele mai vechi până la cele mai recente, sperând ca măcar autorilor băgaţi în seamă la vremea respectivă să li se mai işte vreun fior (de plăcere). Textul abia citat face parte dintr-o Mărturisire, aşezată în deschiderea volumului, confirmând cele spuse la începutul prezentelor însemnări. În final, L. Papuc se simte dator să adauge încă o altă observaţie (îi văd zâmbetul pe buze) şi anume aceea că textele care urmează au măcar o calitate, sigură: sunt scurte, aşa că urarea mea are toţi sorţii de reuşită: Lectură plăcută!

Primul gând, după citirea încântătoarei invitaţii, a venit de la părintele nostru latin care făcea uz de celebra formulă Non multa, sed multum. Şi, dacă profesorul ieşean şi-a numărat contribuţiile răspândite prin diverse publicaţii şi acum adunate în cartea amintită de sub redacţia lui Aurel Ştefanachi, am făcut şi noi un lucru asemănător, constatând că jumătate din texte sunt despre autori sau realităţi din Bucovina, leagănul copilăriei şi adolescenţei dumisale.

Nu ştim în ce măsură se va confirma vreodată însemnarea eminesciană „Eu sunt născut în Bucovina (…)”, un fapt este, însă, dincolo de orice îndoială, inima lui Eminescu n-a încetat să bată pentru acest colţ de rai. Şi nu e o glumă. Vasile Posteucă vorbeşte în romanul său „Băiatul drumului” despre o legendă aidoma celei din „Baltagul” lui Mihail Sadoveanu. Cică Dumnezeu a umblat, la începuturi, împreună cu Sfântul Petru, împărţind pe pământ daruri şi belşug. Împiedicându-se de Carpaţi, sacul s-a răsturnat şi a eliberat aici toate bogăţiile. Dând să le strângă, Sfântul s-a rugat să le lase, să fie şi pe pustia asta un colţ de rai. Domnul a fost de acord, dar a ţinut să adauge: Ale lor să fie toate câte ne-o scăpat din sac, dară să le stăpânească numai cu amar şi să le apere cu sânge de pofta şi jinduiala celor din jur. Să fie bogaţi în ţară săracă.

Suntem bogaţi, aşadar, în primul rând întru Eminescu, iar L. Papuc are câteva intervenţii la cărţile despre autorul „Luceafărului”, fără să le ocolească pe cele apărute la oarece distanţă, cum ar fi Oradea, de exemplu, de unde i-a atras atenţia un volum cuprinzând poeziile publicate în revista „Familia”, cu un studiu introductiv al cunoscutului şi regretatului universitar Mihai Drăgan. Referitor la poeziile expediate „Familiei” din ultima parte a traiectului eminescian, cum se exprimă L. Papuc, reluăm şi aici din volum părerea lui Perpessicius, care afirma că liedurile de iubire din amurgul vieţii, comunicate „Familiei” în 1883, par scrise de pe tărâmul celălalt. Sunt mesagiile de dincolo de mormânt ale unuia dintre cei mai chinuiţi dintre martirii lui Eros.

Nu lipsesc din carte trimiterile la preocupările eminesciene ale unor cunoscuţi cercetători, cum ar fi Magda şi Petru Ursache („Doina”), Adrian Dinu Rachieru („Eminescu după Eminescu”), Nicolae Cârlan („Mihai Eminescu în context bucovinean”), Ion Filipciuc („Înspre alt Eminescu” sau „Drumul împărătesc al poetului”), George Munteanu („Eminescu. O sută de documente noi”), Ilie E. Torouţiu („Exegeza eminesciană. Poeziile antume din punct de vedere filologic”), Constantin Cubleşan („Mihai Eminescu. Ciclul schillerian” şi „Eminescu în comentarii critice”).

Ar fi de amintit, în continuare, destule alte aspecte, poate în primul rând „Bucovina care ne doare” a lui Ion Beldeanu, vizând partea de nord a teritoriului, unde, consemnează L. Papuc, are loc campania de deznaţionalizare intensă, în prelungirea celei austriece şi ruseşti (se vor trezi autorităţile în urma nefericitelor evenimente din est, de unde până mai ieri le venea şi lor „lumina”?), ori lucrarea universitarului sucevean Mihai Iacobescu purtând titlul „30 de zile în «Siberia» căutând arhivele Bucovinei”, o carte care iese din tiparele obişnuite ale istoricului, ambiţionând să prezinte ştiinţa într-un mod agreabil, artistic, nu lipsit de rigoare însă (…). Consemnăm cu această ocazie că L. Papuc ştie să surprindă esenţialul şi să-l prezinte concentrat, adeseori cu implicare afectivă.

Nu putea lipsi dintr-o asemenea trecere în revistă a personalităţilor bucovinene profesorul Ion Popescu-Sireteanu, care, pe lângă atâtea realizări, a putut întâmpina cu satisfacţie cel de-al optulea deceniu de viaţă cu volumul „La porţile norocului”, unde se remarcă un limbaj de o savoare deosebită. Alte comentarii îi vizează pe Mircea Streinul, cu romanul „Ion Aluion”, un mariaj fericit între realismul puternic de sorginte rebreniană şi scriitura artistică sadoveniană, Traian Chelariu, aflat „În căutarea Atlantidei”, apărută prin străduinţa universitarului Mircea A. Diaconu, Ilie E. Torouţiu, semnând pe o „Frunză verde”, o excelentă revenire la rampă… folclorică, prin grija lui I. Filipciuc, recuperarea unor aspecte din viaţa şi opera lui Ciprian Porumbescu sau Nicolae Labiş, datorate profesorului N. Cârlan (un temeinic cercetător sucevean), ori restituţia unei figuri importante din spaţiul bucovinean, George Voevidca, realizată de Lucia Olaru Nenati. Ne întâlnim undeva şi cu „Documente” privindu-l pe Ştefan cel Mare şi Sfânt, adunate de regretatul Emil Satco, prima publicaţie a proaspetei Fundaţii Culturale „Leca Morariu” (suntem în 2004), patronată de doamna farmacistă Maria Olar. În altă parte, facem cunoştinţă cu mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici, apărător al dreptei credinţe şi al demnităţii omeneşti, după cum se exprimă Ioan Paul Valenciuc, şi cu seniorul Dumitru Valenciuc, preot şi harnic şi neobosit truditor pe ogorul recuperărilor cultural-istorice bucovinene.

Dintr-o înşiruire de felul acesta, era imposibil să lipsească cineva din vestita familie a Hurmuzăcheştilor. E vorba de Eudoxiu şi „Discursurile sale în Dieta Bucovinei”, lucrare semnată de profesorul Ilie Luceac de la Cernăuţi, omul care a reuşit să învingă inerţia facilului şi să ne ofere, după eforturi de zece ani, un corpus de documente foarte important. Întregim prezentarea cu alte nume: George Sidorovici, văzut ca un magician al cuvântului, arhimandritul mitrofor Pancratie Sidorovici, evocat de părintele D. Valenciuc, Ion Cozmei cu al său „Marele cobzar”, tradus din T. Şevcenco, Gheorghe Patza, vrednicul condeier din munţii Dornei, Al. Ov. Vintilă şi studiul său doct şi consistent despre Traian Brăileanu, unul dintre punctele de reper ale (mai ales) tinerei generaţii, a cărui pildă ar fi fost benefică, dacă nu i-ar fi fost anihilată parţial, de influenţele extremiste ale altora, Ilie Dan, bătrânul profesor (cum îi plăcea să se alinte) debordând, în multe locuri, de lirism, aşa cum îi stă bine unui suflet înfrăţit cu poezia şi cu sublimul, Olimpia Mitric semnând „Carte românească veche în judeţul Suceava”, o elegantă şi consistentă apariţie.

E acesta un tur, rezultat din lectura atentă a mii de pagini, care îi face cinste profesorului L. Papuc. Ne gândim însă că, având în vedere apetitul dumnealui de a „devora” cărţi, e foarte posibil ca peste câţiva ani să se repete situaţia şi editorul să-i propună un alt volum din aceeaşi colecţie „Opera omnia”. Ceea ce ar însemna că avem de a face, după cuvântul filosofului Constantin Noica de altădată, cu o închidere care, se pare, a şi început să se deschidă.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: