Lenuţa Rusu e un om de artă şi de o perseverenţă remarcabilă. Educatoare fiind, a absolvit cursurile Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea Babeş-Bolyai şi acum e profesor titular la Clubul Copiilor din Fălticeni. Talentată şi cu o voce modelată prin Şcoala Populară de Arte „IonCiteşte

 Hora românească e o combinaţie de ritmuri din doina şi balada populară, fluxul şi refluxul mişcărilor fiind reflexul „spaţiului mioritic” de care vorbea Lucian Blaga, pe urmele cercetărilor celor doi germani Frobenius şi Spengler. Jocul acesta, de un uluitor sincretism, reprezintă o întâlnire a vieţii şi a morţii, cu izbânda,Citeşte

 Cândva, cu ocazia unei întâlniri eminesciene de la „Petru Muşat”, confratele sucevean mi-a dăruit două cărţi de proză, iar eu am plecat acasă cu gând să scriu măcar despre una din ele. Le-am cercetat sumar şi, cum limbajul mi s-a părut cam bolovănos, le-am pus deoparte, zicându-mi să le lasCiteşte

 Cum nu se petrece nimic întâmplător în lume, întâlnirea dintre Liviu Papuc şi Olga Iordache a fost providenţială. Munca lor de cercetare se exprimă în editarea, spre cunoaştere şi neuitare, a unor texte vechi privind istoria şi cultura românilor de aici şi nu numai. Îi admir, îi preţuiesc şi facCiteşte

 Versetele biblice şi psalmii au darul de a-i încânta pe Neuroni. Înlesnesc până la sublim funcţiile proceselor neuronale, pe căi către Lumină şi Adevăr. Întâlnim oameni care, în viaţă, sunt seduşi şi conduşi de gânduri, adică sunt gândiţi, lăsându-se, în mod obişnuit, în voia acestora, o stare ce nu solicităCiteşte

Pentru cine nu-l cunoaşte pe câmpulungeanul Tucu Moroşanu e mare pierdere. Nu numai pentru că a publicat până acum câteva cărţi de poezie, cu un suflu liric de o accentuată prospeţime, şi două de proză în care şi-a etalat calităţile de redutabil povestaş, ci şi dintr-un alt motiv: omul acestaCiteşte

Rupându-ne de Neam, sârma ghimpată în Adevărul Nostru a întins… Şi pe Iisus, în fiecare ins, L-a pus pe cruce, între fiu şi tată… (George I. Nimigeanu) Hotărât lucru: ziarista Maria Toacă de la Cernăuţi îşi duce viaţa înveşmântată-n tricolorul românesc, muncind cu pasiune şi cu jertfelnicie de neam cuCiteşte

Ziaristele Doina Cernica şi Maria Toacă de la Cernăuţi au avut fericita inspiraţie de a-şi aduna scrierile despre Ţara de Sus într-un masiv volum (762 p.), intitulat Dulce-amar de Bucovina, ieşit în lume prin Editura „Muşatinii”din Suceava, la Centenar. Aceleaşi cuvinte se pot spune şi despre copertă, de unde neCiteşte

Este bine ştiut că Mihail Eminescu visa la refacerea hotarelor Daciei, adică la cele ale României Mari, iar acest vis al Poetului era perfect legitim. Şi e bine de ştiut că, odată pornit pe această cale, nimeni nu l-a putut întoarce din drum. De câte ori mă apropii de Eminescu,Citeşte

Dacă în prima lună a fiecărui an ne amintim (măcar atunci) de Mihail Eminescu (unii cercetători sunt de părere că s-ar fi născut în decembrie 1849), ultima îi este rezervată, cel puţin în Bucovina, lui Nicolae Labiş, cel ce îi avertiza pe contemporani: Eu sunt spiritul adâncurilor,/ Trăiesc în altăCiteşte