Să ne aducem aminte că într-o vreme (multilateral dezvoltată!) s-a dat o lege prin care omenirea din ţară era obligată să folosească, în relaţiile interpersonale, vocabula „tovarăş”. Se simţea că era periclitată însăşi esenţa comunismului care tindea către utopia utopiilor „de la fiecare, după posibilităţi, fiecăruia, după nevoi”. Interesantă povesteaCiteşte

Editura „Ateneul scriitorilor” din Bacău a publicat, în 2019, un interesant roman semnat de dorneanul Gheorghe Ungureanu (trăitor în urbea lui Bacovia), intitulat „Parabolele oglinzilor Themis”. Îmi închipui că titlul-ghicitoare a izbit pe unii drept în moalele capului, trimiţându-i să desluşească sensul combinaţiei celor trei vocabule, o uriaşă clepsidră, înCiteşte

A fost profesor de nota zece, director magna cum laude, animator cultural şi instructor de formaţii artistice, cu numeroase premii, are adunate obiecte de o inestimabilă valoare pentru un muzeu reprezentativ al zonei şi nu oboseşte scriind despre „oameni cari au fost” şi care mai sunt încă. Argint-viu şi cuCiteşte

Ca să vedeţi cât sunt de relative cele în care ne învârtim! Ion Filipciuc ne avertizează (şi nu e prima dată când o face) că Eminescu s-a născut în decembrie 1849. Şi, chiar de ar fi 15 ianuarie, trebuie avut în vedere că e vorba de stil vechi. Dacă adaugCiteşte

A fost odată ca niciodată un copil pe care îl chema Ion Creangă. De fapt, numele lui adevărat era Nică, fiindcă aşa îl striga Smaranda, mama lui şi nevasta lui Ştefan a Petrei Ciubotariul. Smărăndiţa, cea care mănâncă prima papara, încălecându-l pe Bălan, ar fi vrut ca Nică să rămânăCiteşte

Orice întâlnire cu un text semnat de Theodor Codreanu devine o sărbătoare a spiritului şi atunci îţi vin în minte cuvintele, străbătând veacurile, „nu numai cu pâine va trăi omul…”. Iar omul acesta, care a renunţat să facă o carieră universitară, a rămas la Huşi, ştiind bine că „stelele deCiteşte

Menirea oricărui intelectual care acţionează din pasiune şi din vocaţie este să-şi înţeleagă epoca în care trăieşte. (Cezar Straton) Că Cezar Straton s-a autodefinit prin această frază nu e nicio îndoială, după cum e în afara oricărui dubiu faptul de a fi reuşit să cunoască la superlativ mişcările tectonice, deCiteşte

Cu ocazia lansării romanului „Guzganii de apă” al lui Tucu Moroşanu de la Câmpulung, am zis, printre altele, că în Ţara Fagilor cresc şi stejari şi că autorul în cauză ar fi unul din aceştia. Peste ceva vreme, Ciprian Bojescu îmi oferă o carte cu un titlul asemănător: „Stejari înCiteşte

Am avut trei prieteni la Câmpulungul Bucovinei – George Bodea, Ion Filipciuc, Tucu Moroşanu – şi am rămas cu doi, primul pomenit ducându-se, fără veste, la hodină. Cei doi, pe lângă un viguros talent literar, dau dovadă de o impresionantă hărnicie. Anul trecut, Tucu Moraşanu a publicat un roman deCiteşte

Citim şi rămânem întru uimire: Ştiu eu, mama şi-a zis că mă nasc într-o zodie bună… O încredere nemărginită în crugul stelelor de la începutul lui decembrie 1935, în vocea măicuţei iubite şi o exaltare tinerească a romanticului, la vremea aceea poet „în toată puterea cuvântului”. Versul său, când unduitor,Citeşte