E cineva împotrivă?… Se abţine cineva?… N-o fi ea chiar unanimitate, dar cei care îi cunosc activitatea n-ar putea să voteze decât „pentru”, chiar dacă originea sa e de pe la mijlocul Moldovei. Licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română (cu secundar Limba franceză) de la Universitatea din Bucureşti,Citeşte

N-am să obosesc să repet că omul, intrat în voia lui Dumnezeu, „sfinţeşte locul”. Poate că n-ar fi rău dacă dimineaţa, pe lângă rugăciunile obişnuite, să repetăm „Robeşte-mă, Doamne, să mă eliberez de orice păcat”, privind la crucea mântuitoare a lui Hristos, căci doar aşa devenim capabili de a sfinţi,Citeşte

Paraschiva Abutnăriţei e o fire optimistă (nu-i lipseşte nici altruismul!) şi poate de aceea se află într-o competiţie permanentă cu sine însăşi, urmărind cu atenţie „Nisipul din clepsidra albastră”, acesta fiind titlul ultimului său volum de versuri, apărut în 2019 la Editura „Druk Art”, din Cernăuţi. Iată, mi-am zis, oCiteşte

Nu m-am despărţit niciodată de Biserică, toţi duhovnicii mei pot da mărturie. Am înţeles că de acolo vine esenţa vieţii. În 2018, „Ierusalimul neamului românesc” le-a oferit iubitorilor cuvântului scris, prin Editura „Nicodim Caligraful”, un volum de o covârşitoare importanţă, intitulat Portret. Zoe Dumitrescu-Buşulenga Maica Benedicta şi apărut cu binecuvântareaCiteşte

Artistul rămâne acelaşi sărman dresor de himere. (Vasile Ghica)  Da, artistul, în speţă poetul, e un alt aluat, decât omul obişnuit. El trăieşte în lumea încântătoare a metaforei, puţin accesibilă sau chiar inaccesibilă celorlalţi. Privit din exterior, universul unui scriitor e, de cele mai multe ori, himeric. Incompatibil cu RepublicaCiteşte

Sunt convins că nu există niciun metru pătrat din şesul României să nu fi fost stropit cu sângele apărătorilor, în zbuciumata noastră istorie. De aceea, glia patriei, hrănindu-ne cu bogatele ei daruri, ne „împărtăşeşte”, vrând-nevrând, cu acel sânge al moşilor şi strămoşilor, de aceea vatra pe care s-a născut neamulCiteşte

Când vine vorba de Eminescu, se trezeşte câte un „mititel” (care nu-şi încape în pielea… europeană), simţind imediat că i se strepezesc nu numai dinţii, ci şi condeiul. Şi s-a întâmplat şi comuniştilor, veniţi fâlfâind la putere sub „steluţa cea de sus” a cominternului, ce se voia atotbiruitor. Vîşinski şiCiteşte

Lenuţa Rusu e un om de artă şi de o perseverenţă remarcabilă. Educatoare fiind, a absolvit cursurile Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea Babeş-Bolyai şi acum e profesor titular la Clubul Copiilor din Fălticeni. Talentată şi cu o voce modelată prin Şcoala Populară de Arte „IonCiteşte

 Hora românească e o combinaţie de ritmuri din doina şi balada populară, fluxul şi refluxul mişcărilor fiind reflexul „spaţiului mioritic” de care vorbea Lucian Blaga, pe urmele cercetărilor celor doi germani Frobenius şi Spengler. Jocul acesta, de un uluitor sincretism, reprezintă o întâlnire a vieţii şi a morţii, cu izbânda,Citeşte

 Cândva, cu ocazia unei întâlniri eminesciene de la „Petru Muşat”, confratele sucevean mi-a dăruit două cărţi de proză, iar eu am plecat acasă cu gând să scriu măcar despre una din ele. Le-am cercetat sumar şi, cum limbajul mi s-a părut cam bolovănos, le-am pus deoparte, zicându-mi să le lasCiteşte