Ca după război

De la sfârșitul celui de-al doilea mare război, niciodată nu s-au născut mai puțini prunci ca anul trecut, a anunțat recent președintele INS. Iar dacă atunci cauzele erau unele, urmând ca apoi situația „să se remedieze” (căci de regulă după războaie urmează și o perioadă de creștere a natalității), acum sunt altele și nici șanse ca situația să se îmbunătățească nu se întrevăd.

 

Astăzi ar fi vorba, în principal, despre schimbarea stilului de viață, a orizontului și a valorilor (așa încât nu doar familiile se împuținează numeric, dar și copiii sunt mai puțini și „aduși de barză” cu întârziere; în plus, pentru unii, familiști sau nu, cariera devine mai importantă), despre migrație, despre diminuarea fertilității atât la femei, cât și la bărbați și, nu tocmai în ultimul rând, de sărăcie, într-un context în care persoanele cu o anume educație refuză să aducă pe lume copii… Așa încât specialiștii anticipează că în următoarea jumătate de secol populația României va continua să scadă cu până la 6,9 – 7,2 milioane de persoane și va îmbătrâni tot mai mult. …Și se mai spune la cărțile de istorie că, cel puțin până în perioada feudală, teritoriile ocupate de români erau nu doar mai slab populate ca altele din Europa, dar și inegal populate (tendință ce s-ar putea presupune și pentru viitor, în ideea unor concentrări spre zonele cu resurse și șanse mai bune de trai), situație ce a făcut ca zona să devină un primitor culoar de trecere pentru alții. Iar mișcarea lumii, preponderent de la est spre vest, continuă. Cum va arăta spațiul carpato-danubiano-pontic după 50 de ani?