Viața trăită pe rețele de socializare: siguranță sau nu prea?

La modă pentru unii, necesitate pentru alții, „navigarea” pe internet, inclusiv pe rețelele de socializare, a devenit dependență pentru mulți dintre noi și firesc ar fi să ne punem, mai des, întrebări legate de siguranța noastră în mediul virtual.
 

Săptămâna trecută, pe data de 28 ianuarie, s-a celebrat Ziua europeană a protecției datelor, de către toate statele membre ale Consiliului Europei, eveniment sprijinit de Comisia Europeană pentru promovarea dreptului la viață privată și la protecția datelor personale. Cu această ocazie s-a marcat și adoptarea, pe 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenției nr. 108 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, act internațional în domeniul protecției datelor la care au aderat deja 43 de state din Europa și altele din lume. Această convenție definește „o serie de principii universale și conține prevederi de natură să asigure protecția vieții private a persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice sau entitățile private” precizează un comunicat al Comisiei Europene, transmis de Roxana Morea, consilier de presă. Cu acel prilej, Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene, a subliniat că „o protecție efectivă a datelor personale este vitală pentru democrație și influențează alte drepturi fundamentale și libertăți”. Ea a subliniat „necesitatea existenței unui echilibru între viața privată și libera circulație a datelor personale necesară în plan economic”. Dacă problema protecției datelor este privită serios la nivelul Parlamentului Europei, care a și votat, în octombrie trecut, în favoarea unui regulament sigur de respectare a normelor europene, problema se pune diferit la nivelul fiecărui individ în parte. „Datele reprezintă moneda erei digitale” Se consideră că „datele reprezintă moneda erei digitale”, ele fiind folosite de toate instituțiile, începând de la firmele de asigurare și bănci până la site-urile de socializare și motoarele de căutare. Transferul de date a devenit important în viața economică și a noastră, de zi cu zi, granițele online fiind eliminate de așa-numitul „cloud computing”, care face posibilă transmiterea datelor de la un colț al lumii la altul. În contextul în care economia digitală s-a dezvoltat extrem de mult, se cuvine să ne întrebăm în legătură cu gradul de încredere de care se bucură din partea beneficiarilor. Potrivit unor estimări, produsul intern brut al UE s-ar putea majora cu încă 4% până în 2020 dacă UE va lua măsurile necesare pentru a crea o piață unică digitală modernă. În presă, însă, apar tot mai multe dezvăluiri privind programele de supraveghere și mulți oameni au declarat că nu se simt în siguranță atunci când trebuie să își divulge, online, datele cu caracter personal. Potrivit unui studiu UE, 92% dintre europeni sunt îngrijorați că există aplicații mobile care le colectează datele fără consimțământul lor, iar 89% dintre ei afirmă că doresc să știe în ce moment datele de pe telefonul lor „smart” sunt comunicate unei alte persoane. Lăsând la o parte domeniul strict economic al transmiterii și colectării datelor în mediul online, să ne oprim asupra rețelelor de socializare, devenite o prezență aproape permanentă în viața multora dintre noi. Dimineața, ne bem cafeaua în timp ce intrăm pe Facebook – „fbk”, cum ne e mai lesne să-l codificăm –, să vedem ce mai fac prietenii noștri, care se adună la număr pe zi ce trece, după ce le dăm „accept”, desigur. Pe unii îi cunoaștem, pe mulți însă nu, dar îi acceptăm întrucât sunt prieteni cu alți prieteni cunoscuți și ar fi normal să avem încredere. Eu am peste 1050 de prieteni, dar nu știu dacă îi cunosc, în realitate, pe jumătate din ei. Acum am devenit mai selectivă, iar dacă cineva mă ia cu „Hi, honey, how are you?” îl șterg imediat din listă. Au cont pe „fbk” și politicieni, autorități locale, personalități culturale, dar de la ei nu afli prea multe informații personale, ceea ce mi se pare corect, ci informații legate de activitatea lor. Președintele CJ Cătălin Nechifor are aproape 4800 de astfel de prieteni, iar deputata Sanda Maria Ardeleanu îl depășește cu peste 100. Fiind persoane publice cu funcții înalte, care se cer reînnoite din 4 în 4 ani, ei au nevoie, într-adevăr, de prieteni online. Facebook, peste un miliard de conturi Ce căutăm pe „fbk”? „Utilizate pe scară largă la nivel mondial, site-urile de rețele sociale reprezintă spațiul în care oamenii interacționează online, conversează, fac schimb de fotografii sau muzică ori își împărtășesc experiențe” este o definiție pe care o găsim pe net pentru aceste rețele de socializare. Da, e distractiv să vezi cine și poze și-a mai pus, din față, profil, spate, cu breton sau fără, fiindcă, deh!, e rețea de socializare, de ce n-ar putea fi și de matrimoniale? Mai urmărim citate celebre din clasici sau reflecții simple ale unor persoane, aflăm rețete de viață sau culinare, dar și lucruri mai serioase, despre campanii mai mult sau mai puțin politice, despre lucruri grave care se întâmplă și n-ar trebui… Nu în ultimul rând, urmărim atent numărul de „like”-uri primite pentru o postare sau alta. Adobe a dat publicității lista primelor 20 de rețele sociale de la sfârșitul anului 2013, în care 20 cele mai mari rețele sociale din lume aveau peste 5,7 miliarde de conturi. În fruntea listei este Facebook, care are un număr de conturi înregistrate estimat la aproximativ 1,4 miliarde, rețea care va împlini în februarie 10 ani. Cele mai multe conturi (160 de milioane) sunt înregistrate în SUA, primele 7 țări incluzând Brazilia, India, Indonezia, Mexic, Turcia și Regatul Unit. Pe locul doi este YouTube, cu un miliard de utilizatori, iar în total, potrivit Adobe, la sfârșitul lunii decembrie 2013, douăzeci cele mai mari rețele sociale din lume aveau peste 5,7 miliarde de conturi. Cea mai veche rețea socială este Friendster, înființată în anul 2002, ea fiind acum pe locul 11, cu 115 milioane de utilizatori. Recomandări utile pentru cei ce folosesc diverse rețele Găsim însă pe net și comentarii despre „îngrijorări legate de siguranța utilizării internetului pentru dezvăluirea anumitor date personale”. Știm cu toții, noi, cei care utilizăm un astfel de site-uri și postăm informații despre propria persoană, având un profil propriu, că toate informațiile postate sunt accesibile publicului larg. De aceea suntem avertizați de autoritățile care veghează la siguranța online că trebuie să fim atenți la informațiile pe care le dezvăluim despre noi înșine. Devenind cunoscute unui număr mare de persoane, ele „pot conduce la crearea unui risc la adresa vieții private a persoanei respective sau chiar la adresa siguranței fizice proprii”. Există și anumite recomandări pentru cei care utilizează site-urile de rețele sociale: evitarea postării unor informații personale, precum adresa și numărul de telefon, evitarea folosirii unor parole care pot fi identificate ușor, chiar și de cei apropiați, utilizarea unei adrese de e-mail specială, diferită de cea strict personală sau profesională. Cu prilejul Zilei protecției datelor, președintele Autorității Naționale de Supraveghere (ANS), Georgeta Basarabescu, a subliniat că „furnizorii de site-uri de rețele sociale nu trebuie să colecteze și să prelucreze date sensibile (cele legate de apartenența rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase, filosofice, de apartenența sindicală, cele privind starea de sănătate sau viața sexuală, decât cu consimțământul expres și neechivoc al persoanei respective”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: