Parada obiceiurilor de iarnă din Bucovina

> Peste 35 de grupuri de urători și mascați, din tot județul Suceava, au făcut ieri în centrul orașului cel mai frumos spectacol
Cărui bucovinean îi mai trebuie Halloween, Valentine’s day, Thanksgiving, Carnavalul de la Rio sau mai știu ce alte sărbători importate din lume, când în fiecare an, pe 27 decembrie, poate participa la Parada obiceiurilor de iarnă din Bucovina? Poveste după poveste, zeci de povești una după alta, depănate de grupuri de colindători, urători, mascați, dansatori îmbrăcați în costume populare sau în costumele personajelor ancestrale pe care le interpretează, au trecut ieri prin fața sucevenilor de la oraș, fascinând din nou, bucurând profund și stârnind în sufletele lor dorul de acasă, dorul de vechi și etern, dorul de locul unde s-au născut, dorul de a fi din nou tânăr, vesel și fără griji, dorul de sărbători de iarnă.

 

Mii de suceveni au umplut ieri marginile străzii din fața Palatului Administrativ și centrul orașului, pentru a se hrăni încă o dată cu povestea de iarnă a Bucovinei, a spiritualității comunităților din județul Suceava. Prin mulțime, reprezentanți ai autorităților locale și județene, politicieni, lume bună, străini de oraș căscând gura ca la ceva nemaivăzut. A trecut mai întâi parada participanților, apoi s-a desfășurat spectacolul care, în ciuda frigului, a ținut pe loc, ore în șir, publicul. Iureș de culoare, ritm de tălăngi, fluiere și tobe Cetele au început defilarea tradițională cu grupul de urători din Câmpulung Moldovenesc, pocnind din bici, cântând din bucium, cu un plug tras de doi boi. Sănătate, un an mai bun și mai îmbelșugat! – au urat ei oamenilor. Un an mai bun, un an mai bun… Hăi, hăi! A urmat apoi un iureș de culoare, în ritm de tălăngi, fluiere și tobe, mișcare vie. Peste 35 de grupuri de urători în fascinante și perfecte costume populare și cetele de mascați, mândria Bucovinei, fiecare redepănând, printr-un dans ritualic, câte o legendă. Dansurile caprei, cerbului, ursului, căiuților sunt aceleași din primele capitole ale istoriei neamului din această zonă a țării. Capra, simbol al fertilității, îmbrăcată în țesături înflorate, ornată cu panglici și ciucuri colorați, apoi ursul magic, puternic dar întotdeauna sub ascultarea ursarului, simbol al morții și reînvierii naturii, mai apoi dansul căiuților, împodobiți cu canafi, oglinzi, mărgele, dans întotdeauna executat de copii și flăcăi, alt simbol, cel al tinereții și puterii. Printre ei, au defilat în costume îndelung și atent lucrate în timpul anului, „urâții”. Aceștia nu sunt altceva decât personajele ridiculizate din lumea satului, precum mirese, țigani, doctori, babe, moși, „necurați”. Se strâmbă, hărățesc, fac giumbușlucuri și sunt cu atât mai urâți cu cât e mai ticălos personajul. Cât toate sărbătorile lumii la un loc Obiceiurile și tradițiile din Bucovina desfășurate în centrul Sucevei de ani de zile, pe 27 decembrie, sunt, indiferent de partidul la putere, un adevărat spectacol ce-i reînvață pe suceveni istoria și cultura locului. În fiecare an, parada vine să readucă aminte oamenilor orașului de adevărata bogăție spirituală care îi reprezintă și îi bucură cu adevărat. Fiecare cusătură de costum, fiecare personaj, fiecare strigătură și bătaie de tobă există acolo pe viață, în sufletul și carnea fiecărui privitor. Și acestea fac mai mult decât toate sărbătorile lumii la un loc!