O nouă descoperire arheologică la Baia ar putea demonta teoriile privind cultura Precucuteni

> Arheologii suceveni susțin că locuința descoperită anul trecut este mai veche cu 1000 de ani, adică din perioada Precucuteni I și nu II, cum au estimat anul trecut > „Așezarea de la Baia, o locuire foarte nordică, demonstrează că existența perioadei Precucuteni I trebuie rediscutată” a declarat ieri Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei
 

Șantierul arheologic de la Baia are șanse să devină curând loc de pelerinaj și de cercetare pentru specialiști din întreaga lume interesați de cultura Precucuteni. Echipa condusă de Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, a scos la iveală ruinele unei locuințe de aproximativ 92 mp care ar putea data din anii 5200 – 5100 î.H. Este cea mai mare locuință găsită vreodată în cultura Precucuteni, structurată de arheologi în trei faze, de la 1 la 3. Locuințe de dimensiuni similare și chiar mai mari au fost descoperite și datate în perioada Cucuteni, adică acum 6000 de ani, dar cea dezvelită din pământ de arheologii suceveni ar putea fi cu un mileniu mai veche. În “tranșeele” adânci de 80 – 90 cm ale sitului de la Baia se văd pereți din lut, prăbușiți, ai locuinței care a fost probabil arsă și care acum seamănă cu niște cioburi de cărămidă. Vatra de mari dimensiuni a casei s-a păstrat integral. Între bucățile de lut ars se vede un vas de ceramică care se poate întregi, iar într-o altă parte, o bucată de piatră, ca o amuletă sau un pandantiv, piesă unicat în tot arealul precucutenian. Anul trecut, cu ocazia primelor săpături la situl de la Baia, Emil Ursu și echipa sa au dezvelit un capăt din actuala locuință și au găsit opt vase întregibile, unelte din piatră șlefuită, cum ar fi lame, așchii de debitare, împungătoare, topoare, dăltițe din silex sau marnă. Erau obiecte aparținând mai multor epoci, dar în principal perioadei Precucuteni II. Săpăturile au continuat, dar dovezile descoperite de arheologii suceveni, de perioadă Precucuteni I de data aceasta, trimit existența populației din zonă cu 1000 de ani mai în vechime. În plus, noutățile de la Baia îi cheamă la discuții pe toți specialiștii lumii care negau până acum existența unei perioade Precucuteni I, dar și pe cei care acceptau că aceasta a existat, dar numai în Moldova centrală. “Anul acesta am primit dovada că locuința este și mai veche de 6000 de ani, respectiv din perioada Precucuteni I, 5100 – 5200 î. H. Este posibil să vorbim despre cel de-al doilea sit Precucuteni I descoperit vreodată în arealul acestei civilizații care cuprinde Moldova, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova și Ucraina. Primul a fost descoperit în 1951 și, după o campanie de 10 ani, fără rezultate îmbucurătoare, lumea arheologică începea deja să speculeze despre inexistența acestei faze. O altă parte dintre specialiști accepta existența acestei perioade, însă doar în Moldova centrală. Așezarea de la Baia, o locuire foarte nordică, vine să demonteze acest lucru și demonstrează în același timp că existența perioadei Precucuteni I trebuie rediscutată” a declarat Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei. Dacă descoperirile din situl de la Baia sunt cu adevărat revoluționare și vor duce la reconsiderarea totală a teoriilor privind existența în Neolitic a populației de pe aceste meleaguri, se va ști cu certitudine după efectuarea în laborator a testelor cu Carbon 14. Aceste teste se efectuează în Germania și costă circa 300 de euro procedura, a spus Emil Ursu, explicând că în cazul de față ar fi nevoie de minim 10 teste de acest fel. ”Nu descoperim aici ceva care ne aparține nouă ca suceveni, ci lumii întregi” Cătălin Nechifor, președintele Consiliului Județean Suceava, prezent ieri la Baia, a declarat că autoritatea județeană va avea grijă ca situl să fie conservat și lucrările supervizate de specialiști. El a menționat că fondurile pentru aceste lucrări au fost alocate exclusiv de la Consiliul Județean, dar că va încerca să găsească susținere financiară și la alte instituții. ”Nu descoperim aici ceva care ne aparține nouă ca suceveni ci lumii întregi” a spus Nechifor. „Nu avem încă date precise, dar ce știm este că la Baia se demonstrează că perioada Precucuteni I a existat într-adevăr. Sperăm că efortul pe care îl facem acum va fi înțeles de toți într-o manieră corectă, această descoperire demonstrând că românii sunt aici de foarte multă vreme, că suntem o civilizație cu rădăcini adânci. Mă bucur ca Baia, fostă capitală a Moldovei, reînvie prin această descoperire ca o capitală a culturii românești” a afirmat președintele CJ Suceava. Administrația județeană a alocat anul acesta 130.000 de lei pentru săpături arheologice în toate cele 5 șantiere în lucru. Situl de la Baia va cheltui până la sfârșitul anului 45.000 de lei. Englezii de la Cambridge, interesați de situl de la Baia Dezvăluirile arheologice din comuna Baia, județul Suceava, au adus imediat în șantier specialiști interesați în cercetarea culturii Cucuteni, respectiv a perioadelor Precucuteni. Arheologi și universitari ieșeni și un specialist al Școlii Antropologice Superioare din Chișinău au fost primii. Oricât de curios ar părea, dar râșnițele de cereale, relativ multe, descoperite în locuința de la Baia au adus la fața locului și o echipă de specialiști de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Aceștia vor aplica metode speciale pentru a descoperi cam ce fel de cereale consuma în acea vreme populația. Din cercetări anterioare englezii au descoperit că cereale din Neoliticul Europei de Est au fost identificate pe teritoriul Chinei, dar și invers, cereale consumate în estul Asiei au ajuns în Europa, fiind vorba probabil de cele mai vechi schimburi comerciale dintre cele două zone ale lumii, mult mai vechi decât cele făcute pe cunoscutul „Drum al mătăsii”. „Partea de transport nu era simplă pe vremea aceea și devine interesant modul cum aceste cereale au ajuns dintr-o parte în alta. De 10 ani suntem interesați de această dezvoltare și pentru aceasta am fost în China pentru a cunoaște mai bine cerealele lor. Suntem aici pentru a ne continua cercetările și a completa informațiile noastre de până acum care duc la ideea că există o legătură între primii fermieri agricoli din estul Europei și China” a afirmat Martin James, liderul grupului de specialiști de la Cambridge.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI