Festivalului minorităților naționale „Conviețuiri”

> Ediția a XX-a s-a desfășurat în weekend, la Ulma > Viitoarea ediție se va desfășura la Vatra Moldoviței
 

În organizarea Uniunii Ucrainenilor din România, Departamentul pentru Relații Interetnice, Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și Primăriei Ulma, sâmbătă și duminică s-a desfășurat la Ulma cea de-a XX-a ediție a Festivalului minorităților naționale „Conviețuiri”. În prima zi a festivalului, la Școala Gimnazială Nisipitu, a avut loc masa rotundă cu tema „Minoritățile din Bucovina – model de conviețuire”, în cadrul căreia reprezentanții minorităților au discutat timp de câteva ore despre rolul culturii minorităților în cultura națională, dialogul în limba maternă, păstrarea și promovarea tradițiilor specifice fiecărei etnii. „Păstrarea și dezvoltarea tradițiilor se face din ce în ce mai greu, pentru că limba se pierde. Se formează greu formații artistice, tineretul nu mai vorbește limba ucraineană, la biserici nu se mai slujește în limba ucraineană. Dar aceasta este epoca globalizării și, poate, de aceea ne simțim un pic frustrați în ceea ce am vrea să facem. Păstrarea limbii și a tradițiilor, bucuria revederii membrilor formațiilor, bucuria de a evolua pe scenă a existat și va exista permanent, dovadă că am ajuns la a XX-a ediție a acestui festival” a spus Iaroslava Colotelo, consilier în Ministerul Culturii și vicepreședinte al Uniunii Ucrainenilor. Cea de-a XX-a ediție a Festivalului minorităților naționale „Conviețuiri” a inclus și inaugurarea unui muzeu etnografic cu exponate aparținând etniei ucrainene. În spațiul generos oferit de câteva săli ale noului Cămin Cultural din Ulma sunt expuse costume populare, obiecte folosite în gospodăria ucraineană, cum ar fi cele utilizate de femei pentru tors sau țesut sau cele utilizate de bărbați pentru confecționarea hamurilor sau a altor obiecte din piele sau pentru prelucrarea lemnului. Nu lipsesc din expoziție un cărucior pentru copii, al cărui coș este împletit din nuiele iar roțile sunt de lemn, batista miresei, patul cu saltea din paie de ovăz… „Acest mic muzeu a fost amenajat săptămâna trecută, majoritatea obiectelor aparținând unui localnic de 40 de ani, care le ținea, bine conservate, în pod. Pe lângă fotografii foarte vechi care prezintă istoria locului, cărți, bundițe, multe obiecte de uz gospodăresc, în expoziție sunt expuse și diverse documente, unul dintre cele mai importante fiind cel care atestă participarea primarului Ciocan din Ulma la Marea Unire din 1918” a precizat profesorul pensionar Gheorghe Cega, unul dintre organizatorii Festivalului „Conviețuiri”. Tot prin grija prof. Gheorghe Cega, în holul Căminului Cultural a fost amenajată o expoziție cu cărți și reviste din Ucraina, cărți scrise de localnici, cărți și reviste publicate în România în limba ucraineană, publicații ale Uniunii Ucrainenilor din România și o revistă pentru copiii, „Clopoțel”. După parada formațiilor participante și cuvântul invitaților din România și Ucraina, a reprezentanților Consulatului Ucrainei la Suceava și al organizatorilor, timp de câteva ore formații artistice ale minorităților din Bucovina – printre care s-au numărat „Kozaciok” (Bălcăuți), „Kolomeika” și „Nadia Zamku” (Siret), „Barvinok” (Măriței), „Polonenca” (Paltinu), „Vocile Negostinei” și „Negosteanka” (Negostina), „Veselca” (Vășcăuți), „Huțulca” și „Liceeni” (Ulma), „Cireșinka” (Lipoveni) – au prezentat un frumos spectacol artistic. De la prof. Ioan Bodnar, președintele Uniunii Ucrainene din România (UUR) – Ținutul Bucovina și prim-vicepreședinte al Uniunii Ucrainenilor din România, am aflat că acest festival are rolul de a cunoaște și promova cultura, obiceiurile fiecărei comunități. „Suntem uniți prin diversitate, iar această manifestare reunește formațiile artistice ale minorităților din Bucovina, care doresc să aducă o contribuție valoroasă la cultura bucovineană. Inițiativa acestei manifestări au avut-o în urmă cu 20 de ani consilierul în Ministerul Culturii Iaroslava Colotelo și prof. Kolea Kureliuk, director al Casei de Cultură de la Mărițeia Mică. În primii șapte ani, festivalul s-a desfășurat la Mărițeia, după care a devenit intinerant. Acum doi ani, pe steagul tricolor românesc au fost prezentate în miniatură steagurile țărilor din care provin minoritățile din județul Suceava. După finalizarea unei ediții, primarul localității care organizează ediția viitoare primește acest steag” ne-a spus, printre altele, Ioan Bodnar. De la Aurel Buzincu, cel care a sprijinit încă de la prima ediție această manifestare, am aflat că Festivalului minorităților naționale „Conviețuiri” este „una dintre cele mai bogate în entuziasm manifestări, datorită felului de a fi al ucrainenilor în primul rând și datorită dnei Colotelo, care se bate pentru banii necesari derulării manifestării. Este ocazia în care tânărul vede că specificul lui este luat în seamă, se poate manifesta, este apreciat. Astfel de ocazii sunt foarte importante și astfel de acțiuni contribuie la conservarea și dezvoltarea identității culturale. În cazul polonezilor, sprijinul venit de la etnia mamă este foarte important” ne-a precizat conf. univ. dr. Aurel Buzincu, directorul Direcției de Cultură a județului. Iaroslava Colotelo ne-a spus că, în urmă cu două decenii s-a gândit să organizeze acest festival împreună cu Kolea Kureliuk, având în vedere că minoritatea ucraineană este cea mai răspândită în acest județ. „Festivalul a devenit intinerant pentru că am vrut să bucurăm și sufletele altor oameni, din alte sate. Este un festival conceput în așa fel încât minoritățile să participe cu tot ce au mai bun, arta lor, dansul, muzica, dar să fie și o masă rotundă în care să se prezinte și să-și spună păsul, să găsească soluții de colaborare. După 20 de ani putem vedea că acest festival s-a dezvoltat, a luat amploare” a concluzionat, la sfârșitul manifestării, reprezentanta Ministerului Culturii. Ediția de anul viitor a festivalului va fi organizată la Vatra Moldoviței.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI