Într-un județ la cheremul intemperiilor

Asigurările de locuințe, obligatorii și nu prea

> Polițele, achiziționate doar în localități care au suferit de pe urma inundațiilor > Deși este lege, primarii nu amendează pe nimeni, iar asiguratorii dau vina pe autorități pentru neaplicarea legislației
Sucevenii ignoră în continuare să-și asigure locuințele, în ciuda faptului că din luna iulie 2010 legea românească impune asigurarea obligatorie a locuințelor pentru un pachet de trei riscuri, cutremure, alunecări și inundații. În funcție de materialul din care sunt construite locuințele, polițele costă 10 sau 20 de euro anual și acoperă daune în valoare de 10.000, respectiv 20.000 de euro. Cine nu se asigură nu primește ajutor de la stat în caz de „Doamne ferește”, dar poate fi amendat cu 100 până la 500 de lei. După apariția normei, în 2010, dar și o bucată din 2011, când liderii politici, autoritățile locale și de stat, toate mijloacele media „băteau” continuu pe acest subiect, multă lume s-a repezit să se pună la punct, astfel că societăți de asigurări din localități sucevene din mediul urban au fost luate cu asalt de viitori asigurați. Între timp, dacă nenorocirile au lovit gospodăriile și daunele au fost plătite conform legii, asigurările au fost reînnoite și în 2012, și anul acesta, cu convingerea că sunt un lucru bun, util celui afectat de intemperii.
 

În localități în care vremea nu și-a mai arătat însă capriciile, ba s-au mai executat și niscai lucrări de amenajare a cursurilor de apă, populația a lăsat baltă asigurările obligatorii și nu și-a mai înnoit polițele. Mai mult, cine nu s-a arătat interesat de asigurarea obligatorie acum 3 ani, când era la modă, în 2013, când treaba nu pare să mai „frigă” deloc, interesul tinde spre 0. Primarii au avut la dispoziție varianta aplicării amenzilor prevăzute de lege, dar nu am găsit, în periplul nostru prin câteva localități sucevene, vreunul care să fi făcut acest lucru. Gurile rele spun că din cauză că 2012 a fost an electoral și că în astfel de conjunctură nu este recomandat să te strici cu electoratul. Primarii spun însă că e mai bine ca lumea să învețe obiceiurile bune cu binișorul decât cu amenzile; așa că, deși au la îndemână cel mai puternic instrument în aplicarea legii, ei s-au mulțumit să dea câteva anunțuri, atenționări și, în cel mai aspru caz, să trimită somații populației. Urmarea: cine a stat măcar o dată în casă cu picioarele în mâlul adus de viituri s-a asigurat, iar cine nu a pățit asta se pare că nici nu are de gând s-o facă. Astfel, ca multe dintre legile românești, și aceasta a rămas uitată în paginile unui monitor oficial, până când, undeva, într-o localitate, cerul se rupe deasupra caselor, apele distrug agoniseli de-o viață, grindina macină tot, iar subiectul revine din nou la suprafață. Suceava, un județ încercat de intemperii Oricât de obligatorie, dar și de tentantă pare această poliță (10 sau 20 euro pe an contra 10.000 sau 20.000 de euro), în caz de despăgubire pentru cele trei riscuri din polița PAD (poliță de asigurare împotriva dezastrelor) populația a rămas, cu câteva excepții zonale, neimpresionată, chiar dacă județul Suceava, traversat de un bazin hidrografic generos, este o zonă supusă riscului de inundații. Un grafic nefast a arătat că cel puțin o dată la doi ani, în zona noastră, viiturile, ploile torențiale, apele umflate brusc și ieșite din matcă fac ravagii distrugând case, anexe, grădini, zeci de hectare de teren agricol. Iar când nu vin apele, cade grindina care macină acoperișuri și mai tot ce a cultivat omul în grădină și în câmp. În anul 2012, an considerat blând din acest punct de vedere, pagubele făcute de inundații s-au ridicat la aproape 40 de milioane de lei. Au fost afectate 189 de locuințe, 23 de anexe gospodărești, 12.460 ha de culturi agricole, trei obiective socio-economice, 10 km de drumuri județene și 22 km de drumuri comunale, au fost avariate 5 poduri și 37 de podețe. În 2010, ploile torențiale căzute peste România afectaseră 530 de localități și au dus la moartea a 23 de oameni. Județul Suceava a fost cea mai afectată zonă a țării, 30 de localități fiind la cheremul torenților, atunci fiind distruse complet peste 60 de locuințe, iar alte aproape 5000 fiind afectate în proporție mai mare sau mai mică. Copleșitoarea lor majoritate erau neasigurate. În 2008, ploile și revărsările de ape au inundat aproape 2000 de gospodării și circa 300 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească casele, iar doar configurația geografică a zonei a făcut să nu se întâmple nenorociri mai mari după ruperea barajului de la Horodnic. Case, anexe, drumuri județene, comunale, obiective socio-culturale au fost și atunci compromise definitiv. După fiecare nenorocire, oamenii cu agoniseala luată de ape au așteptat cu disperare ajutorul statului. La unii a venit, dar insuficient. Altora le-a făcut casă Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, unora comunitățile locale, primăriile, agenți economici cu inimă mare. Dar eforturile nu puteau fi pe măsura distrugerilor produse în fiecare gospodărie. Neputincios, statul a dat legea prin care toată populația României trebuie să-și asigure locuințele. Și, după ce s-au făcut câteva valuri întru aplicarea ei, legea a început să zacă, fără efecte importante, nici la 3 ani după apariția ei. „Tot pățitu-i priceput” Înțelesul proverbului românesc de mai sus s-a aplicat doar în câteva dintre orașele și comunele din județ afectate de-a lungul anului de inundații, viituri sau grindină. În localitățile Arbore, Dărmănești, Milișăuți, Grămești, populația care și-a văzut gospodăriile distruse sau afectate parțial în doar câteva minute, a priceput mult mai repede ce bine e să primești un ban în caz că te lovește năpasta. În comuna Dărmănești, de exemplu, unde Siretul a inundat ani de-a rândul gospodăriile din lungul albiei, 95% din cele 2325 de locuințe din toată localitatea sunt asigurate cu poliță PAD, unele beneficiind și de asigurare facultativă. „Oamenii au înțeles încă din 2010 ce foloase aduce o asigurare a locuinței și n-a fost nevoie de multă muncă de convingere. Au venit în masă să-și cumpere polițele și, la un moment dat, chiar s-a aglomerat de-am avut nevoie să amenajăm asiguratorilor un birou special. În 2012 și-au reînnoit polițele și au făcut-o și anul acesta. Nu s-au asigurat doar cei care au avut locuințele afectate de ape, ci și ceilalți, care au văzut ce au pățit consătenii lor” ne-a declarat viceprimarul Gheorghe Voroniuc. Potopul din 2010 (și nu a fost singurul) abătut asupra comunei Arbore a fost cel mai puternic argument ca populația să nu stea pe gânduri și să cumpere polița obligatorie de asigurare a locuinței, primarul Ionel Hrincescu declarând că 90% din cele 2600 de case pot beneficia, în caz de nevoie, de daune plătite prin poliția PAD. „Ne-a ajutat mult existența televiziunii prin cablu, care emite la noi în comună și prin care am putut informa în permanență asupra obligativității prin lege a cumpărării poliței. Locuitorii comunei au putut fi îndrumați să respecte legea, care în cele din urmă este în interesul lor. Pe lângă cele trei riscuri acoperite de PAD, cutremur, alunecări și inundații, mulți locuitori s-au asigurat și pentru alte riscuri, în special pentru incendiu” ne-a comunicat primarul comunei Arbore. La Milișăuți, localitate lovită de asemenea de inundații în anii precedenți, și-au asigurat locuințele, îndemnați de lege, dar și de autoritățile locale, aproape 850 de proprietari de case dintr-un număr total de 1200. „Ei au înțeles nu numai să asculte de legiuitor, dar și că e bine să facă asta pentru că dacă, Doamne ferește, se întâmplă o nenorocire, cei 10.000 sau 20.000 de euro sunt bani buni, cu care poți să o iei de la capăt” crede și Mircea Laurus, primarul orașului Milișăuți. Gradul de acoperire al poliței PAD în comuna Grămești este de 65-70% din cele 1280 gospodării ale localității. Grindina a distrus anul trecut în această localitate acoperișurile a 150 de case, iar, în baza polițelor PAD cumpărate anterior, cei mai mulți dintre păgubiți au putut încasa prima de asigurare cu care și-au făcut reparațiile. „Văzând că li s-au plătit daunele, oamenii și-au păstrat încrederea și au reînnoit polițele. În ce ne privește, noi am trimis avertismente și somații prin poștă, au fost întâlniri la școală, am informat direct populația care a venit la primărie cu diverse treburi asupra obligației de a se asigura. Continuăm să facem asta, dar amenzi nu am aplicat, pentru că noi credem că populația va înțelege utilitatea asigurării fără să fie nevoie de sancțiuni” a fost părerea lui Vasile Șuleap, primarului comunei Grămești. Nicio amendă pentru nerespectarea legii În vara anului 2008, satul Țibeni din comuna Satu Mare a fost lovit crunt de apele râului Suceava. Au fost compromise atunci aproximativ 95 de case, 9 prăbușindu-se complet, alte 10 fiind de nelocuit. După apariția în 2010 a legii care obliga lumea la încheierea unei polițe de asigurare de 10 sau 20 de euro pe an, locuitorii comunei, în special cei afectați de viituri, s-au grăbit în număr destul de mare să cumpere polița, pentru a putea beneficia de daunele prevăzute de lege. Dar în anii următori nu și-au mai reînnoit polițele, astfel că, în prezent, din cele peste 1100 de case, abia dacă sunt asigurate câteva zeci. „Am verificat recent, pe site-ul specializat, numărul asiguraților din comuna Satu Mare și figurează acolo doar 40 de proprietari. După ce s-au făcut lucrările de amenajare a cursului râului Suceava, după decolmatări și gabionatul unor porțiuni de maluri, poate oamenii s-au simțit mai în siguranță și au renunțat la asigurări. Nu e un lucru bun, dar aceasta este situația” ne-a declarat primarul Ștefan Cramarciuc. Amenzi pentru nerespecatrea legislației…, nici vorbă. Nicio amendă n-a fost aplicată nici în Pătrăuți, acolo unde, tot în anul 2010, apele au făcut prăpăd și au transformat zeci de localnici în sinistrați. Pătrăuțenii însă n-au învățat mare lucru din necazuri, iar după… au ignorat obligația de a-și asigura locuințele. Siliți de posibilitatea pierderii ajutorului social oferit de primărie, s-au asigurat, din oficiu, proprietarii a vreo 200 de case. Alți 150 de proprietari au procedat la fel și au achiziționat câte o poliță PAD. Au rămas însă aproximativ 850 de case neasigurate împotriva dezastrelor, ale căror proprietari, crede o funcționară a primăriei, și-au pierdut interesul pentru că cei afectați de inundații în 2010 n-au fost despăgubiți așa cum sperau. „Dacă nu au încasat despăgubirile, oamenii și-au zis că dau milionul degeaba, așa că nu s-au mai preocupat de problemă. E adevărat că pot fi amendați, dar ce folos să facă domnul primar asta și să se încarce degeaba cu niște debite inutile? Tot nu le-ar plăti nimeni” crede funcționara. „Legea nu se mai aplică pentru că cei din primării nu s-au mai ocupat de aplicarea ei” Un sondaj efectuat în alte câteva primării sucevene din localități neafectate de inundații a arătat că interesul localnicilor pentru cumpărarea unei polițe de asigurare împotriva dezastrelor este extrem de mic. Doar 20-30% din populație s-a conformat legii în urmă cu 2 ani, iar mulți au renunțat între timp. Am găsit în două dintre aceste primării funcționari direct răspunzători de această problemă care nu mai știau dacă legea se mai aplică sau s-a renunțat la aplicarea ei. Astfel că nu e greu de înțeles nici de ce localnicii nu-și mai amintesc de ea. Daniel Petrariu, directorul Astra Asigurări Suceava, crede că, dacă primarii ar fi utilizat armele legale și ar fi trimis câteva amenzi pentru nerespectarea legislației, altfel ar fi stat situația în județ. „În 2010 și 2011, ne-am bucurat de sprijin din multe părți, de la instituția prezidențială până la mijloace media, astfel că foarte mulți suceveni s-au grăbit să se asigure. Între timp, legea nu se mai aplică pentru că cei din primării nu s-au mai ocupat de aplicarea ei. Mi-e greu să cred că lumea ar fi considerat un lucru rău ca, pentru 10 sau 20 de euro anual, să primească, în caz de nevoie, daune de 10.000 sau 20.000 de euro. Astfel că îmi păstrez părerea că neimplicarea primăriilor rămâne singura explicație pentru lipsa de percepție. Este evidentă scăderea numărului de asigurări obligatorii împotriva dezastrelor, față de anii precedenți, și asta nu este deloc bine, pentru că județul Suceava este un județ cu grad ridicat de risc de inundații, grindină, alunecări etc. Au fost la un moment dat nemulțumirii legate de pachetul de riscuri pentru populația care locuiește la bloc, pentru care nu există risc de inundații, dar există cel de cutremur. În plus, noi am oferit pe lângă cele trei riscuri acoperite de polița PAD și asigurarea gratuită împotriva altor 20 de riscuri, deci nu mai pot exista discuții la acest capitol. Anul trecut am avut peste 1000 de avizări de daune provocate de grindină și asigurații au primit despăgubiri conform cu situația obiectivă a fiecăruia. Dar este cert că fără concursul autorităților locale populația va răspunde slab la achiziționarea unei polițe PAD, chiar dacă este obligație legală”, a concluzionat șeful firmei de asigurări.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: