Întru lumină și bucurie !

Vin sărbătorile luminate, prilej amplu de bucurie fără de pereche. Să ne bucurăm, așadar!
 

Se spune că Dumnezeu nu primește rugăciunea unui om supărat. Se știe că nu dă… bine ca asfințitul să ne prinză supărați pe fârtatele nostru. Să ne potrivim atunci momentelor pascale cu îndemnuri solar înduhovnicite. Și cu cântările frumoase de mai la vale, iscălite, mai ieri – și mai azi, și-ntotdeauna, de cântăreți nepereche, nicivreodată perimați. George Coșbuc. Mai întâi. Și Lucian Avramescu… Satul & orașul, deopotrivă și împreunălea. Să-i ascultăm. Șii… să luăm amiiintee! (Dumi Brad) La Paști Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare Și sălciile-n albă floare, E pace-n cer și pe pământ. Răsuflu cald al primăverii Adus-a zilele’nvierii. Și cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și doi de se-ntâlnesc în cale Își zic: „Hristos a înviat!” Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare. Și-un vânt de-abia clătinitor Șoptește din văzduh cuvinte: E glasul celor din morminte, E zgomotul zburărilor. Și pomii frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară. E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe până-n văi străbate – Și clopotele cântă rar; „Ah, Doamne!” Să le-auzi din vale Cum râd a drag și plâng a jale! Biserica, pe deal mai sus, E plină astăzi de lumină, Că-ntreaga lume este plină De-același gând, din cer adus: În fapta noastră ni e soartea Și viața este tot, nu moartea. Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna vieții-n plete; Și-ncet în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână… A fost poetul de la Hordou, ardeleanul nepieritor printre clasici. Și-acu, acum – poetul generației mai noi, Avramescu Lucian, în alt registru liric. Doi răstigniți pe cruce separată Iubita mea, s-a nimerit de Paște Ca viața mea să-ți fie iarăși dată Și să-nviem frumos, pe-aceeași cruce Noi, răstigniți pe cruce separată. O iarnă-a fost în sânge și cuvinte O iarnă care ne-a ucis treptat Bun revenit iubita mea îți spun Iar tu-mi șoptești un – bine-ai înviat. Iertăm de Paște întâmplări și vise Iertăm ce-am făptuit fără să știm Că presărăm în urma noastră sânge Și pe cei dragi ades îi răstignim. Iubito, te coboară de pe cruce Mâna ți-o dau, ai degete subțiri Cuprinde-mă, am colindat pe-aiurea Iar tu revii din vraja altor miri. E Paștele iubirilor învinse Al celor ce sub lama de cuțit Sub vrajba ce-ndârjește și ațâță Ca mieii despicați s-au despărțit. Iubita mea, s-a nimerit de Paște Ca viața mea să-ți fie iarăși dată Și să-nviem frumos, pe-aceeași cruce Doi răstigniți pe cruce separată…

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI