De Bobotează, pe stil vechi

Duhul lui Dumnezeu plutește deasupra apelor. De Bobotează, apele râului Iordan o iau spre amonte. Sfințirea apelor, a caselor, a gospodăriilor este așteptată de oamenii satului din acest căuș de munte cu pioșenie și rugăciune. Aproape toți locuitorii participă la slujba de Bobotează și, mai apoi, la sfințirea apei în albia Sucevei.
 

Cu o zi înainte, gospodarii obștii se îngrijesc de ridicarea Crucii din gheață. În 1954, preot Mihailevschi Ion, Stasiuc Toader, Moțco Pantela, Leiba Gh. au clădit prima cruce de gheață după război (informație orală, Stasiuc Ion, pensionar tânăr, 18 ani!, născut la 29 februarie 1940). Pe vremuri, gheața se tăia cu toporul și mai apoi, pentru a-i se da forma dorită, se folosea joagărul. Carevasăzică, crucea de gheață are vechime în zonă. Ridicarea ei a fost întreruptă de comuniști în anumite intervale, să… nu strice apa. Crucea era împodobită cu ramuri de molid, cum, de altfel, se întâmplă și astăzi. Ajunul Bobotezei înseamnă post și rugăciune. Se pregătește masa ca în ajun de Crăciun, cu bucate de post: hribi, mazăre, cartofi, bob, sarmale, grâu, vin și altele. Preotul paroh trece pragul fiecărei gospodării și aduce aghiazma mare, care este o binecuvântare pentru toată suflarea satului, agheasmă care trebuie luată 8 zile la rând pe nemâncate. Cu ani în urmă, gospodina așeza pe crucea preotului un fuior de in sau cânepă (Povismo). În straie tradiționale, la slujba de sfințire participă și tineri călăreți. Fetele care cad de Bobotează se mărită… potrivit obiceiului. N-am aflat nimic despre cavaleri. Opt zile de la Bobotează nu se spală rufele la râu. Cu ani în urmă, rufele se spălau la râu, indiferent de anotimp. Iarna, chiar dacă temperaturile erau negative, folosind o ulcică cu apă fierbinte, femeile spălau rufele în albia râului. Pentru că a doua zi este marea sărbătoare a Sfântului Ioan, cei care poartă acest nume aflau în prag de dimineață, undeva la poartă, un „buhaș”, adică un brăduț împodobit care ascundea și un cadou, atașat la o prăjină de 9-10 m, ceea ce însemna că sărbătoritul trebuia să invite vecinii, prietenii la masă și la un păhărel de voie bună. „La mulți ani!” Și, uite așa, s-a încheiat ciclul sărbătorilor de iarnă, cu bună dispoziție și împăciuire. Și cu poftă de muncă!

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: