Au tras prima „cinzeacă” înainte de 14 ani Un studiu reprezentativ finalizat de Inspectoratul de Poliție Județean Suceava în colaborare cu Organizația „Salvați Copiii” – Filiala Suceava la începutul acestui an, intitulat „Consumul de droguri – între realități și perspective”, arată că în viața unui număr copleșitor de mare dintre adolescenții din județul Suceava, în special a celor din mediul urban, alcoolul și tutunul sunt nelipsite. 75% dintre adolescenții care au participat la studiu au declarat cu deplină sinceritate că în grupurile pe care le frecventează fumatul este relativ sau foarte răspândit. Rare sunt petrecerile la care “furnalele” să nu fumege cât e petrecerea de lungă și doar extrem de rar sau în mod excepțional există astfel de ocazii în care adolescenții nu pompează la tutun. 55% dintre adolescenți au mărturisit de asemenea că la toate petrecerile lor sau la cea mai mare parte dintre ele, nu lipsește alcoolul. Studiul a relevat că în aceste situații consumul de alcool este mai răspândit decât fumatul și că la 77% dintre petrecerile la care participă tinerii se consumă alcool. Cu amendamentul că s-a făcut însă distincția între adolescenții care ies “în cap” de la chefuri și cei care doar “înmoaie buzele” într-o băuturică alcoolizată. Balanța înclină însă spre prima categorie, pentru că din cei 500 de copii care au participat la studiu, majoritatea au recunoscut că la aceste petreceri au văzut colegi care s-au îmbătat. Fumatul este un obicei zilnic pentru circa 30% dintre adolescenți, în timp ce aproape 60% fumează rar sau doar la ocazii. Peste jumătate dintre ei au tras prima țigară înainte de a avea buletin, unii chiar înainte de 10 ani, cam la fel întâmplându-se și cu primele “degustări” alcoolice. Din același eșantion de 500 de adolescenți chestionați, 70% au recunoscut că au băut alcool cel puțin o dată. 17% dintre aceștia au recunoscut că au tras primul „gât” de alcool înainte de vârsta de 10 ani, circa 53% înainte de 14 ani și aproape 30% până la majorat. Copleșitor este faptul că în grupul chestionat existau prea mulți adolescenți care beau alcool în fiecare zi, de câteva ori pe săptămână și chiar de mai multe ori într-o zi. Avem consumatori de droguri, dar nu se prea găsește cineva să recunoască În ultimii ani prea democratici și prea larg deschiși spre “cultura” întregii lumi, consumul de tutun și alcool în rândul adolescenților este tot mai mult completat de consumul de droguri. O vreme s-a mers pe scuza că în România era vorba doar de droguri așa-zise “ușoare”, substanțele psihoactive. Spiritele s-au agitat și mecanismele legislative s-au urnit abia după ce pe la urgențele spitalelor au început să moară copii ce consumaseră “vise la plic”. S-au agitat spiritele, s-au închis hrubele unde acestea se comercializau în mod legal, dar consumul de etnobotanice nu numai că nu a scăzut, ci s-a exacerbat. Ba mai mult, încep să apară cazuri de consum de droguri periculoase. IPJ Suceava recunoaște existența fenomenului consumului de droguri în Suceava, dar se leapădă de subiect, declinând competența către Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO). La Urgențe însă, medicii se confruntă în continuare cu cazuri de tineri care au consumat substanțe interzise, ei fiind, în cele din urmă, singurii care dau publicității date concrete legate de acest fenomen. Incomplete și parțiale, pentru că este vorba doar de copii ajunși la urgențe. Dar reale. Direcția de Sănătate Publică Suceava comunica la începutul acestui an dublarea numărului de consumatori de etnobotanice în 2011 față de anul precedent. Dacă în 2010 cel mai tânăr pacient intoxicat avea 23 de ani, în 2011 a ajuns la spital un consumator de doar 15 ani. Tot anul trecut s-a înregistrat și primul deces în județul Suceava ce a avut drept cauză consumul de droguri, fiind vorba despre un tânăr de 29 de ani, din Suceava. Anul acesta, consumul de etnobotanice pare diminuat. Atât timp cât pentru un diagnostic cert în cazul consumului de droguri medicina de la Suceava nu are încă mijloacele necesare, este nevoie ca pacientul să confirme singur consumul. Iar în 2012, doar 5 pacienți dintre cei bănuiți că au consumat substanțe psihotice și-au asumat responsabilitatea mărturisirii adevărului. Cine-i vinovat…? Alții mai deștepți au descoperit înaintea noastră că adolescenții se prostesc și intră în derivă când nu au adulți suficient de responsabili pe care să se poată baza. Amețiți între lipsa de afecțiune și căutarea de sine, adolescenți de 13 – 14 ani vor alege întotdeauna gașca în locul unei familii apatice sau absente. Iar în gașcă, principiul de bază este “ori faci ca toți, ori pleci”. În această ecuație ar trebui să conteze foarte mult și școala, iar de cele mai multe ori chiar așa se întâmplă. Deseori însă, în școală sau în afara ei, este aceeași treabă. 80% dintre adolescenții care au răspuns studiului IPJ au recunoscut că la ei în școală se fumează. Nu este greu de speculat ce cale va alege un adolescent în familia căruia părinții, vecinii, rudele trag la măsea și fumează, dacă prietenii caută senzații tari în măcinături de plante și prafuri ciudate, dacă vânzătoarea de la chioșc sau barmanul îi vinde tutun și alcool fără să-i ceară buletinul, dacă la școală nu-l pedepsește nimeni după ce a fost prins fumând sau cu berea în față pe terasa de lângă liceu. Speranță rămâne însă. Sunt încă adulți cărora le pasă de copiii din ziua de azi.
Comentarii