Pădurea, cetatea sfântă a neamului nostru

Ecosistem complex, stabil și deosebit de important pentru om și societate, pădurea suportă o permanentă scădere a suprafeței și a densității, cu urmări în reducerea echilibrelor din natură și comunitățile omenești.

 

Specialiștii au ajuns la concluzia că România deține cel mai înalt nivel al biodiversității forestiere din Europa. Și totuși în România suprafața acoperită cu păduri s-a redus la 29%, comparativ cu media europeană de 42%. Un studiu elaborat de Greenpeace menționează că suprafața forestieră totală despădurită și degradată în anii 2000-2011 a urcat la 280.108 ha, ceea ce înseamnă 28.000 ha/an. Cele mai afectate în privința distrugerii pădurilor sunt județele Suceava, Harghita, Argeș, Maramureș și Cluj. Pentru a aprecia mai ușor evoluția acestui proces distructiv, vom menționa că, în fiecare oră, în Carpați sunt tăiate 3 hectare de pădure. Și tot grav sau mai grav este faptul că aproape jumătate din suprafețele despădurite se află în ariile protejate. Cercetând perioada 2009-2011, Greenpeceae România a constatat 30.000 de tăieri ilegale sancționate doar formal. Să fie oare Suceava în fruntea județelor cu cele mai puternice despăduriri pentru că a fost condus o vreme de silvicultori? În perspectiva construirii unor autostrăzi, șosele sau drumuri de interes local, mari suprafețe cu vegetație forestieră au fost defrișate, fără șansa reîmpăduririi. La aceste suprafețe se mai adaugă și defrișările mafiote, frecvent prezente în județele menționate. Toate aceste realități au adus pădurile în preajma unei catastrofe și reprezintă o crimă care nu mai poate fi tolerată. În Depresiunea Rădăuților, între municipiul Rădăuți, comunele Satu Mare și Dornești 130 hectare de teren agricol au fost ocupate de betoane, asfalt și pietriș la fabricile austriece de prelucrare a lemnului. Aici ajung zilnic zeci și zeci de tone de lemn fasonat, rezultat și din defrișările din pădurile Bucovinei. Nu din statistici, declarații sau dosare cu documente înțelegi proporțiile defrișărilor, ci prin simpla deplasare pe șoseaua Rădăuți – Dornești și observarea „munților” sau a stivelor de arbori doborâți și aduși aici pentru prelucrare. În prezent, multe suprafețe agricole sunt cumpărate de fabricile din zonă și împădurite, în vreme ce cunoaștem că în Bucovina avem suprafețe reduse pentru culturile agricole. Socotim că măsura limitării cumpărării de terenuri de către străini, începând cu anul 2013, așa cum a stabilit Guvernul Victor Ponta, este una foarte bună, dar târzie. La această dată, aproximativ 800.000 de hectare de teren agricol sunt administrate de cetățeni sau firme străine. Silvicultorii cunosc și realitățile pădurii, dar și soluțiile de salvare a vegetației forestiere. La aceas-tă dată se impun măsuri pentru protejarea concretă și riguroasă a vegetației forestiere, dar și pentru refacerea suprafețelor distruse, în moduri și grade diferite. În primul rând, statul trebuie să asigure paza și administrarea pădurilor, în special a celor retrocedate, și să subvenționeze lucrările silvice. Micile proprietăți ar trebui unite în mari asociații forestiere, iar amenajarea și administrarea să se facă independent de natura proprietății. Legile privind pădurile ar trebui să fie mai clare și mai severe. Se impune ca fiecare cetățean să posede în cultura lui generală un minim de cunoștințe privind însemnătatea, îngrijirea și apărarea pădurilor. Acest minim de cunoștințe trebuie realizat în anii de școală. Biologul bucovinean Emilian Țopa ne-a lăsat o admirabilă învățătură: „O datorie sfântă ne cere tuturor să înțelegem și să știm a prețui aceste comori – pădurea și covorul vegetal”.