Hoții fură, dându-se magistrați de frunte, direct din penitenciar

> Părțile vătămate dau șpăgi imense, încălcând legea, iar pe urmă denunță, așteptând ce?

 

1. La 23.04.2012, în continuarea cercetărilor efectuate de polițiștii Secției Rurale nr. 7 Mălini, într-un dosar penal, s-a dispus începerea urmăririi penale față de Nicolae Ponagracsz, de 34 de ani, din municipiul Sf. Gheorghe, județul Covasna, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „înșelăciune în formă continuată”. Fapta suspectului constă în aceea că, în perioada 4.01.-09.01.2012, fiind încarcerat într-un penitenciar (n.n., din Miercurea Ciuc), a sunat-o de mai multe ori pe telefonul fix și mobil pe Elena S., de 62 de ani, din comuna Rădășeni, iar, prin folosirea de nume și calități mincinoase, a înșelat-o, prezentându-i ca adevărat faptul că a câștigat la o extragere a unei firme un premiu în valoare de 10.000 euro. Pentru a primi premiul, fostul infractor a cerut părții vătămate să depună diferite sume de bani pe numele a trei persoane, în localități diferite din țară și să cumpere cartele telefonice de pe care să comunice codurile de încărcare, ceea ce aceasta a făcut, valoarea prejudiciului fiind de 4.300 lei. Nicolae Ponagracsz, informează Poliția județului Suceava, a fost încarcerat anterior, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni de „tâlhărie”, urmând a fi liberat la 9.02.2014. A fost pus în libertate, condiționat, la 24.04.2012. Marți, în baza probatoriului administrat, a fost emisă ordonanța de reținere pe o perioadă de 24 ore, învinuitul fiind introdus în arestul I.P.J. Suceava, iar la 25.04.2012 urma să fie prezentat instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă. La 25. 04.2012., adică ieri, Judecătoria Fălticeni a considerat că recidivistul poate fi urmărit penal în libertate, cu obligația de a nu părăsi țara. În același dosar mai sunt cercetați Florin M., de 28 de ani, din comuna Fântânele, județul Iași, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „înșelăciune în formă continuată”, și Ion H., de 34 de ani, din comuna Feldioara, județul Brașov, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „tentativă la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată”, în prezent cei doi fiind tot încarcerați. 2. Capii justiției sucevene, Vasile Mandici, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, Elisabeta Cocârlă, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, și Cezar Hâncu, președintele Curții de Apel Suceava, „au primit” mită, și nu oricum, fapta lor depășind orice imaginație!… Și nu oricum, pentru că respectivele personaje, aflate în posturi cheie, „au încasat” sume imense, în valoare de peste 100.000 de euro, în timp ce se aflau în… penitenciar!… Măi – măi! Știrile de la ora 5… un mic copil De domeniul fantasticului, informația ar fi exactă dacă nu ar fi falsă în conținut, cei trei fiind… una și aceeași persoană, un anume Ovidiu Rusu, client fidel al pușcăriei, care, dindărătul gratiilor, a reușit, numai el știe cum, prin intermediul telefonului mobil, să păcălească mai mulți cetățeni aflați în libertate cum că stau de vorbă cu nimeni alții decât cu distinșii magistrați numiți mai sus sau cu apropiați ai acestora. Pe scurt, omul, autorul unor cacealmale aproape geniale (dacă ar fi fost geniale de tot, nu ar fi fost prins), le pretindea naivilor sume mari de bani, promițându-le fie liberarea rudelor din penitenciar, grație influenței pe care o avea, „în calitate de mare șef”, fie super-rezolvări favorabile în dosare deja pierdute. Ca să fie pe de-a-ntregul convingător, pușcăriașul, care avea și un complice, în persoana fratelui său, punea, prin intermediul acestuia, la dispoziția celor care ar fi ezitat, acte „oficiale”, purtând antetul instituțiilor sus-amintite și semnătura înalților magistrați. Cu un tupeu maxim, exersat de-a lungul anilor de detenție executați pentru diverse mărunțișuri, Ovidiu Rusu era, din spatele gratiilor, mahăr peste tot: peste IML, peste Poliție, peste Justiție. Mulți l-au crezut… DNA – nu! Profil judiciar de infractor Ovidiu Rusu, de 33 de ani, din Rădăuți, este o persoană privată de libertate, aflată în Penitenciarul de Maximă Siguranță Botoșani. În sarcina lui, procurorii DNA au reținut săvârșirea a nouă infracțiuni de trafic de influență, șapte infracțiuni de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, șapte infracțiuni de uz de fals, șapte infracțiuni de folosirea instrumentelor oficiale false și cinci infracțiuni de uzurpare de calități oficiale. Profil de frate al infractorului Silvestru Rusu, fratele lui Rusu Ovidiu, este acuzat de săvârșirea a opt infracțiuni de complicitate la trafic de influență, șapte infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, șapte infracțiuni de uz de fals. Actualmente, se dă ori chiar este bolnav în Torino. Situația de fapt Învinuitul Rusu Ovidiu, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul de Maximă Siguranță Botoșani, prin stabilirea exclusivă de contacte telefonice cu persoanele denunțătoare, a lăsat să se creadă că este președintele Curții de Apel Suceava sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, identități în virtutea cărora a afirmat că are influență asupra judecătorilor, procurorilor, experților IML, a unui funcționar din conducerea MIRA și îi poate determina pe aceștia să îndeplinească acte din sfera atribuțiilor de serviciu de natură să rezolve realizarea intereselor cumpărătorilor de influență. Punct. E de la sine înțeles că mai degrabă trece o cămilă prin urechile unui ac, decât să nu treacă un telefon mobil în penitenciarul de… maximă siguranță din Botoșani. Cine nu cunoaște poate afla că pușcăria din Botoșani este, eminescian, pe aceeași stradă cu spitalul de nebuni… Marile cacealmale În perioada octombrie – decembrie 2008, Ovidiu Rusu, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la o anume Stanciuc Angela Eugenia, din Moara, suma totală de 9.000 euro, afirmând că are influență asupra funcționarilor de la Institutul de Medicină Legală „Mina Mi-novici” București, asupra judecătorilor din subordinea sa și a procurorului de ședință de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu având ca rezultat punerea în libertate din Penitenciarul Botoșani a fratelui ei, Vorobchievici Ionuț, condamnat definitiv și arestat de Tribunalul Suceava la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă de omor. Tot de la aceeași persoană, în perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009, a pretins și primit, tot în calitate de… „Cezar Hâncu”, drept titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție, suma totală de 3200 de lei, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a unui dosar civil din 2008, al Judecătoriei Suceava, privind pe Vorobchievici Gheorghe (tatăl femeii și al deținutului). Fratele deținutului, Rusu Silvestru, a falsificat șase înscrisuri oficiale pe care, apoi, le-a expediat prin plic poștal, la date diferite, femeii și persoanei private de libertate Vorobchievici Ionuț, în Penitenciarul de Maximă Siguranță Botoșani. Înscrisurile respective au fost tehnoredactate de complice și ulterior puse la dispoziția deținutului Rusu Ovidiu, patru dintre acestea fiind emise în numele Curții de Apel Suceava, cu numere și date diferite (de reținut că unul este conceput ca o sentință penală dată în dosarul ce îl privește pe Vorobchievici Ionuț, unul este destinat numitului Vorobchievici Gheorghe, toate documentele purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte Cezar Hâncu, și având aplicată ștampila contrafăcută, cu însemnele Curții de Apel Suceava, un înscris „este emis” de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, procurorul general Vasile Mandici, și având aplicată ștampila contrafăcută, cu însemnele acestei unității de parchet, alt înscris aparținând „Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava”, purtând în fals semnătura procurorului-șef Elisabeta Cocârlă și având aplicată ștampila contrafăcută, cu însemnele acestei unități de parchet). Rusu Silvestru a fost beneficiarul direct (prin depunerea sumelor de bani pe numele său) și indirect (banii fiind depuși pe numele altor persoane de la care i-a primit) al sumelor de bani pretinse de fratele său, Rusu Ovidiu. Pentru aceste tranzacții s-au folosit, legal, de serviciile Western Union. Pe parcursul colaborării cu Stanciuc Eugenia Angela, deținutul i-a creat acesteia convingerea că discută telefonic cu președintele Cezar Hâncu (având în vedere înscrisurile primite de la instituția pe care o conduce și manifestându-și disponibilitatea de a sprijini persoanele cărora magistrații din subordinea sa nu le-au dat câștig de cauză în dosarele avute pe rolul diferitelor instanțe, după ce el în prealabil va constata că acestea au avut dreptate) și a determinat-o să contacteze și alte persoane indicate de el sau recomandate de aceasta. Pentru a-și putea pune în aplicare activitatea sa infracțională, i-a recomandat numitei Stanciuc Eugenia Angela ca, atunci când ia contact cu diferite persoane interesate să-și rezolve anumite probleme judiciare prin intermediul său, dar dispuse să recompenseze pe acei magistrați cu care colaborează, să le prezinte înscrisurile trimise de el și să-i determine a avea încredere în sprijinul lui. Astfel, în cursul lunii ianuarie 2009, Rusu Ovidiu, alias „Cezar Hâncu”, a pretins și primit de la o anume Steclaru Daniela Elena, din Suceava, suma totală de 55.000 de euro afirmând că are influență asupra judecătorilor de la Judecătoria Suceava, funcționarilor de la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” București și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu având ca rezultat punerea în libertate din Penitenciarul Botoșani a inculpatului Popovici Ion (zis Coață, instigatorul incendierii de la Pensiunea Dolce Vita), cercetat în stare de arest preventiv într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Suceava. Rusu Silvestru a falsificat, de asemenea, înscrisurile oficiale, prin tehnoredactare la calculatorul personal, iar ulterior au fost puse la dispoziția fratelui său, ca fiind emise în numele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, purtând în fals semnătura procurorului general Vasile Mandici și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele acestei unității de parchet. Rusu Ovidiu a mai contactat-o în același mod și pe Vaslavschi Magdalena din Șcheia, de la care a pretins și primit, în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile într-un dosarul civil de la Judecătoria Suceava, suma totală de 14.000 de euro. Documentele au fost redactate de Rusu Silvestru după modelul dat de fratele său, reprezentând o sentință civilă a Curții de Apel Suceava și care viza judecarea apelului privind pe Vaslovschi Mihai, parte în proces. Pentru faptul că s-a greșit numele de familie, a mai fost redactată o altă sentință cu același conținut, dar corectat numele din Vaslovschi în Vaslavschi. Ambele documente, redactate pe două file A4, prezintă în fals semnăturile conducătorului instituției, președinte Cezar Hâncu și ale grefierului, având aplicată ștampila rotundă contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava precum și ștampila dreptunghiulară contrafăcută cu mențiunea „PENTRU CONFORMITATE CU ORIGINALUL, GREFIER…”. Rusu Ovidiu a mai fost Vasile Mandici o dată, calitate în care a primit 4000 de euro de la Bodnar Ion, din Brodina, cu titlu de plată a influenței promise asupra generalului Moțoc Vasile, pentru ca ultimul să dispună angajarea lui Bodnar Ion la Centrul Regional de Imigrări Rădăuți din subordinea Ministerului de Interne. Pentru a-l convinge pe Bodnar Ion de legalitatea demersului său, i-a dat acestuia două adrese de email, una a sa, ca procuror general, și una a generalului Moțoc, solicitându-i să-și depună cererea și celelalte acte necesare la dosar în format electronic!… Rusu Silvestru avea să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, lui Bodnar Ion, în fapt o comunicare nereală având ca emitent Ministerul Administrației și Internelor București, cu număr de înregistrare și semnată în fals la rubrica Secretar de Stat: Bogdan Robu și prezentând aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele MAI București. Suma de bani a fost trimisă de persoana denunțătoare prin Serviciul Western Union pe numele unei altei persoane, care, la indicația sa, a predat-o altui frate al inculpatului. „Cezar Hâncu” a mai pretins și primit de la o anume Blându Viorica, din Moara, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 6000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a unui dosar civil privind pe tatăl ei, Ungureanu Vasile, în sensul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile prin care să se decidă că tatălui îi aparține un pământ în litigiu. Tot în aceeași perioadă și calitate, respectiv de președinte al Curții de Apel Suceava, deținutul a pretins și primit de la Blându Viorica 4700 euro, în vederea soluționării favorabile a unui dosar civil în care are calitate de parte, în sensul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile mamei vitrege a „mituitoarei”, Serediuc Artemiza. Tot de la Blându Viorica și tot ca „Cezar Hâncu” a primit 10.000 de lei, cu titlu de plată a influenței promise asupra unui notar, pentru soluționarea favorabilă a succesiunii după mama sa. Rusu Silvestru l-a ajutat și de această dată, încasând banii trimiși poștal sau luându-i de la altă persoană pe numele căreia figurau. Omul cu multiple personalități care își ispășește pedeapsa la Botoșani a mai pretins și primit de la un anume Carp Ananie, din Moara, 4000 de euro, pentru un litigiu de teren; de la o anume Rachila Albu – 1400 de euro, în vederea soluționării unui dosar civil; de la un anume Stanciu Ioan, suma de 2.000 de euro, pentru o cauză civilă; de la un anume Curic Constantin – suma de 2.300 de euro. „Ca urmare a activităților infracționale rezultă că inculpatul Rusu Ovidiu a pretins cu titlu de plată a influenței promise suma totală de 107.600 euro și 13.200 de lei, din care a primit efectiv suma de 100.852 euro și 3200 de lei. Prejudiciul a fost parțial recuperat.